Beneficiari ai Programului de subvenționare a dobânzilor  vor putea fi întreprinzătorii creditați și de către organizațiile de creditare nebancară. Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul   de lege pentru modificarea și abrogarea unor acte legislative ce are ca scop asigurarea accesului mai multor agenți economici cu lichidități în condițiile crizei pandemice la soluții optime de suport. În acest sens, se propune completarea art. I din Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător. 

Obiectul acestui articol îl constituie evenimentele (operațiunile economice) care au loc după perioada de raportare (datei raportării), indiferent dacă acestea sunt favorabile sau nefavorabile. Evenimentele apărute în perioada între data raportării și data semnării situațiilor financiare ar putea furniza informații suplimentare referitoare la perioada de raportare față de cele cunoscute la data închiderii bilanțului contabil. Aceste evenimente trebuie să constituie obiectul unei analize contabile conforme Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC), pe motiv că evenimentele ulterioare ar putea modifica situațiile financiare pentru perioada de raportare precedentă celei în care acestea efectiv au avut loc.

Parlamentul a aprobat în ședința de astăzi, 23 aprilie 2020, proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative. Astfel, pentru a susține mediul de afaceri, proiectul propune, printre altele, mecanismul de implementare a Programului de subvenționare a dobânzilor. Programul respectiv este conceput să faciliteze accesul întreprinderilor la contractarea creditelor în perioada 1 mai 2020 — 31 decembrie 2020. Scopul programului constă în acordarea suportului întreprinderilor care contactează credite fără a restricționa destinația acestora (achitarea salariilor, mijloace circulante, investiții) prin compensarea sumei dobânzii lunare achitate sau care urmează a fi achitată pentru creditele contractate.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a emis, pe data de 17 martie 2020, o hotărâre prin care permite băncilor licențiate gestiunea flexibilă a obligațiilor de plată a persoanelor fizice aflate în dificultate de plată pentru creditele contractate, în condițiile stării de urgență. Hotărârea facilitează acordarea de către băncile licențiate a unor înlesniri la plata pentru creditele existente ale persoanelor fizice, până pe 31 mai 2020.

Pe data de 27 martie 2020 a intrat în vigoare Hotărârea nr.13/5 a Comisiei Naționale a Pieței Financiare privind unele măsuri de atenuare a efectelor crizei epidemiologice, documentul fiind publicat în MO. Regulatorul stabilește că, în cazul în care o asociație de economii și împrumut (AEÎ) sau o organizație de creditare nebancară (OCN) va micșora cu cel puțin 5% dobânda anuală efectivă calculată conform contractului de credit (împrumut) acordat debitorilor până la data de 17 martie 2020 și nu va aplica penalități sau dobânzi de întârziere aferente creanței pretinse pentru perioada 17 martie 2020 – 31 mai 2020, entitatea este în drept să mențină provizioanele pentru pierderi la creditele (împrumuturile) respective acordate, potrivit clasificării efectuate la data de 17 martie 2020, pentru un termen de până la 31 decembrie 2020. CNPF precizează că micșorarea sumelor corespunzătoare poate fi efectuată unilateral de către AEÎ/ONC fără acordul debitorilor.

În urma solicitării Băncii Naționale a Moldovei, instituțiile mass-media și site-urile de știri din Republica Moldova au obținut posibilitatea să adreseze întrebări guvernatorului BNM, Octavian Armașu. Acest interviul este unul cumulativ, fiind realizat în baza întrebărilor adresate. — Ați venit de scurt timp în funcția de guvernator al Băncii Naționale. Cum vedeți sistemul bancar din noul fotoliu? Ce garanții puteți oferi că nu vom mai avea parte de surpriza unei fraude bancare?

La 31 octombrie 2018 activele EuroCreditBank au depășit 1 mld. lei. În raport cu perioada similară a anului trecut, creșterea activelor băncii a constituit 277,4 mil. lei sau 37,5%, fiind cea mai mare majorare din sistemul bancar al Moldovei, media constituind 5,1%. Totodată, portofoliul de credite și portofoliul de depozite au avut cea mai mare ascendenţă, cu o creștere de 47% și, respectiv, 63,4%. Cu referire la indicatorii generaţi pe compartimente specifice, ECB este printre liderii sectorului bancar la capitolul calității activelor, cu cea mai mică pondere a activelor neperformante raportate la fondurile proprii – 3,6%.   Despre calitatea activelor, creșterea portofoliului de credite, valorile instituționale și succesele înregistrate de bancă în ultima perioadă am discutat cu Oleg Holban, Președintele Comitetului de Conducere al BC EuroCreditBank S.A.

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a aprobat, cu majoritatea voturilor, raportul la proiectul de Lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, pentru două lecturi. Proiectul a fost elaborat de Guvern în contextul efectelor economice și sociale ale situației epidemiologice (”COVID-19”). Pentru a susține mediul de afaceri, inclusiv angajatori și angajați, proiectul propune, printre altele, mecanismul de implementare a Programului de subvenționare a dobânzilor.

În perioada 2014-2018, populația economic activă în țara noastră a crescut cu 58,3 mii, iar rata de activitate s-a majorat de la 41,2% în 2014 la 43,3% în 2018. Datele sunt prezentate într-o notă analitică despre cererea și oferta forței de muncă în ultimii cinci ani (2014-2018), realizată de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă. Potrivit publicației, în 2018 cea mai scăzută rată de activitate a fost înregistrată în rândul tinerilor. Astfel, tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani au înregistrat o rată de activitate de 20,8%, iar la cei cu vârsta între 15-29 ani – de 30,2%. Nivelul de ocupare a populației de 15 ani și peste în 2018 a fost de 42,0%, cu o creștere de 2,4% în raport cu anul 2014.

 În Monitorul Oficial din 27 iulie 2020 a fost publicată  Legea nr. 86 din 11 iunie 2020 cu privire la organizațiile necomerciale care va intra în vigoare pe 27 august 2020,  fiind abrogată, concomitent,  Legea nr. 837/1996 cu privire la asociațiile obștești și Legea nr. 581/1999 cu privire la fundații.    Noua lege reglementează mult mai detaliat regimul juridic al organizațiilor necomerciale impunând, totodată, noi reguli în partea ce ține de activitatea organizațiilor necomerciale.   În conținuare, o să specificăm cele mai esențiale modificări stabilite aferent organizațiilor necomerciale: 

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Comitetul executiv al BNM a luat hotărârea de a majora norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă pentru a steriliza excesul de lichiditate indicatorilor macroeconomici.

Începând cu 1 ianuarie 2017, au intrat în vigoare Indicațiile metodice privind contabilitatea și prezentarea informațiilor în situațiile financiare ale Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ), aprobate în baza Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 166 din 30.12.2016 (Indicații metodice). Aceste indicații sunt conformate cerințelor și conținutului ultimelor modificări și completări aferente actelor normative ce reglementează activitatea AEÎ, modul de contabilizare a acestei activități și de prezentare a informațiilor în situațiile financiare ale AEÎ.

continuarea articolul Repere ale activității asociațiilor de economii și împrumut și sarcinile contabilității acestora Contabilitatea obligațiilor contingente, împrumuturilor acordate și a dobânzilor aferente (partea a II)

Guvernatorul Băncii Naționale, Sergiu Cioclea menționează că băncile din țara noastră se confruntă cu un nivel foarte înalt de lichiditatea excesivă. Aceasta reprezintă o parte din depuneri a băncilor care nu sunt în rezervele obligatorii și care ar putea fi utilizate pentru a desfășura o activitate de creditare.

În această ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md” lansăm o rubrică nouă – „Resursele minerale”. Primul articol publicat în compartimentul dat ține de particularitățile contabilității la entitățile care desfășoară activitate de extracție a resurselor minerale prin prisma: • noțiunii privind resursele minerale; • costurilor de intrare a resurselor minerale; • criteriilor de recunoaștere a resurselor minerale în Moldova, conform Standardului Național de Contabilitate „Imobilizări necorporale și corporale”; • contabilității costurilor de explorare; • modului de constituire și contabilizare a cheltuielilor de refacere a terenurilor; • calculației costului resurselor minerale extrase.

Credibilitatea situaţiilor financiare este un aspect sensibil, care influenţează semnificativ încrederea utilizatorilor acestor situații. Raportarea în audit reprezintă un subiect important, datorită impactului asupra situațiilor financiare, şi, în final, asupra procesului de luare a deciziilor de către utilizatori.

În Republica Moldova băncile cu cea mai bună performanță sunt: B.C. Moldova-Agroindbank (MAIB), urmată de B.C. Mobias-Banca, B.C. Moldindconbank (MICB) și B.C. Victoriabank, potrivit informației oferite de Centrul Analitic Expert-Grup, cu referire la clasamentul performanței bancare din Republica Moldova – Aplicația interactivă, ediția a II-a, septembrie 2017.

Sfârșitul anului economic și a celui financiar denotă o atenție sporită a băncilor asupra rezultatelor și performanțelor înregistrate, comunică Expert-Grup.

Față de anii precedenți, în anul 2018 cheltuielile pentru deservirea datoriei de stat interne au fost în scădere, iar pentru deservirea datoriei de stat externe – în creștere. Totodată, a continuat completarea rezervei de lichidități, ceea ce a determinat majorarea datoriei de stat interne. În același timp, creanțele interne ale bugetului de stat față de băncile aflate în proces de lichidare se restituie într-un ritm lent. Curtea de Coturi a efectuat auditul performanței managementului datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării de stat pentru anul 2018, hotărârea cu privire la Raport fiind publicată în Monitorul Oficial din 5 iulie curent.