Capitolul 10/1 din Codul fiscal „Impozitarea persoanelor care desfășoare activitate profesională în sectorul justiției” stabilește regimul de impozitare a veniturilor obținute de către persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției.

Consiliul controlului financiar public intern - organismul profesional cu rol consultativ instituit pe lângă Ministerul Finanţelor, pentru a acţiona în vederea susţinerii implementării eficiente

Stimați abonați, bine v-am regăsit și în anul 2026. Din start vă mulțumim pentru că ne-ați ales drept sursă de informare și în acest an. Vă promitem cele mai actuale și interesante

Investitorii în centralele ce produc energie din surse regenerabile de energie, vor participa la crearea mijloacelor pentru elaborarea normativelor tehnice în construcții prin transferul la bugetul de stat a defalcărilor în mărime de 0,5% din volumul investițiilor, dar nu mai mult de 30 mii lei per fiecare obiect.

Sursa principală de finanțare a SNDAR-2030 este Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR), iar la finanțarea Strategiei contribuie, de asemenea, Fondul Național de Dezvoltare Regională și Fondul Național de Mediu și Fondul de Eficiență Energetică.

Dezvoltarea sistemului contabil al sectorului bugetar este pusă în vizorul organizațiilor internaționale, din considerentul că aceasta reprezintă o etapă importantă în tendința globală a perfecționării managementului finanțelor publice. Un management eficient și transparent al finanțelor publice le inspiră încredere investitorilor străini și deschide calea spre consolidarea relațiilor reciproce interstatale, care, în final, contribuie semnificativ la dezvoltarea economiei de piață și, nu în ultimul rând, la dezvoltarea economiei sociale.

Performanța, acolo unde ea există, trebuie recunoscută, iar oamenii care o realizează trebuie încurajați să continue să producă, să dezvolte și să progreseze.

Performanța, acolo unde ea există, trebuie recunoscută, iar oamenii care o realizează trebuie încurajați să continue să producă, să dezvolte și să progreseze. Cu prilejul Zilei profesionale a lucrătorului din sistemul financiar –

În acest articol venim cu unele precizări referitor la prevederile legale privind mecanismul de documentare și contabilizare a donațiilor de către entitățile din sectorul corporativ. Cadrul  normativ  de  bază,  principiile  și  cerinţele  generale  şi  mecanismul  de reglementare  în  domeniul  contabilităţii  şi  raportării  financiare  în  Republica Moldova este stabilit prin Legea contabilității și raportării financiare nr.287 din 15.12.2017 (Legea nr.287/2017). Legea menționată se aplică următoarelor categorii de persoane înregistrate în RM, inclusiv:

Veniturile bugetului de stat pentru anul 2025 vor constitui 71,55 mld. de lei, cheltuielile - 85,44 mld.de lei, în timp ce deficitul bugetar va constitui 13,89 mld. de lei. Conform estimărilor, în anul 2025 veniturile bugetului public național vor fi în creștere cu 8,7% față de volumul precizat în anul 2024, cheltuielile - cu 7,7%, iar deficitul bugetar va atinge nivelul de 4,05% din PIB.

Anul 2024 s-a caracterizat printr-o diminuare a ofertei de forță de muncă și o creștere ușoară a cererii, comparativ cu anul precedent, potrivit raportului publicat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Astfel, pe parcursul anului 2024 au fost înregistrați circa 18,8 mii șomeri sau cu 29% mai puțin ca în

Pe parcursul anului 2023 au fost create 2,3 mii întreprinderi, sau cu 2,2 mii (cu 50,9%) mai puțin în comparație cu numărul întreprinderilor create în anul 2022, rata de creare a întreprinderilor, în perioada de referință, constituind 5,5%.

Liber-profesioniştii ce practică activitate în sectorul justiției (avocații, notarii, executorii judecătorești, administratorii autorizați, mediatorii) după înregistrarea activităţii în conformitate cu legile speciale, au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat la subdiviziunea teritorială a Casei Naţionale unde îşi au adresa juridică, respectând prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, amintește Casa Naţională de Asigurări Sociale.   În continuare oferim precizările autorității ce țin de unele aspecte privind calcularea, achitarea şi declararea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii aferente liber-profesioniştilor ce practică activitate în sectorul justiţiei.

Codul fiscal va fi completat cu un articol care va reglementa dreptul la deducere a compensațiilor achitate salariaților pentru vizitarea structurilor de primire turistice rurale

De la 1 iulie 2022, salariul minim pe ţară poate fi stabilit în cuantum de 3500 lei lunar pentru un program complet de lucru de 169 de ore (în medie pe lună), ceea ce reprezintă 20,71 lei pe oră, stabilește proiectul hotărârii Executivului elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul ce vine cu propunerea de operare a modificărilor și abrogarea unor hotărâri ale Guvernului a fost examinat în cadrul ședinței din 5 mai 2022 a secretarilor de stat ai ministerelor și prevede abrogarea Hotărârii Guvernului nr.165/2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real, cu transferarea indicării sumei minime de remunerare a muncii în HG nr.550/2014 privind stabilirea cuantumului salariului minim pe ţară.

Cele mai recente modificări ce vizează legislația fiscală, dar și cea vamală vor fi prezentate în cadrul unui eveniment organizat la Ministerul Finanțelor, joi, 21 august curent.

Salariul minim pe țară pentru anul 2025 se propune a fi stabilit în cuantum de 5500 lei lunar pentru un program complet de lucru de 169 de ore (în mediu pe lună), ceea ce reprezintă 32,54 lei pe oră. Acesta va fi cu 10% mai mare comparativ cu anul precedent, în care s-a aplicat 5000 lei ca valoare minimă de referință în materie de remunerare la nivel național.

25 noiembrie-29 noiembrie 2024

Ministerul Muncii și Protecției Sociale vine cu precizări legate de regimul de muncă în ziua de 10 mai, în contextul mai multor solicitări parvenite din partea angajatorilor și salariaților.

Deseori în aria terenului din care urmează a fi extrase minerale utile se conțin loturi de pământ ce aparțin unei entități agricole, fiind ocupate cu culturi de câmp. În aceste condiții atribuirea terenului pentru extracție  este posibilă cu condiția recuperării pierderilor agricole pe care le suportă proprietarul terenului atribuit.   Legislația în vigoare stabilește că utilizatorul acestui teren (entitatea cu activitate extractivă) este dator să recupereze proprietarului terenului atribuit pierderile agricole care ar apărea din utilizarea terenului în cauză în scopuri agricole: creșterea culturilor de câmp, legumelor, plantațiilor perene (activelor biologice imobilizate).