Deși companiile din sectorul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor (TIC) au început să vândă în regim online produse și servicii cu mult înainte de pandemie, totuși magazinele online, sau așa-numitele internet magazine, prin intermediul cărora se comercializează produse și servicii TIC, au apărut și se dezvoltă vertiginos anume în ultima perioadă de timp. Astfel, companiile IT, pentru a putea încasa mijloacele bănești de la clienți, direct pe paginile web, au recurs la așa-numitele instrumente e-Commerce.   Un instrument e-Commerce reprezintă un serviciu de acceptare a cardurilor în mediul online, oferit de către băncile comerciale autohtone. Adică instrumentul e-Commerce este un serviciu care permite achitări cu cardul direct pe site-ul companiei IT, fiind astfel o modalitate sigură și rapidă de plată pentru produsele și serviciile TIC.

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

Serviciul Fiscal de Stat reamintește contribuabililor care desfășoară activitatea de comerț on-line că, conform prevederilor Legii nr. 284/2004 comerţul electronic reprezintă activitatea de întreprinzător a persoanelor fizice şi juridice de vânzare a bunurilor, executare a lucrărilor sau prestare a serviciilor, efectuată cu utilizarea comunicărilor electronice şi/sau a contractelor electronice.   Astfel, comerțul electronic nu este un gen de activitate, ci o modalitate de executare a lucrărilor sau prestare a serviciilor, efectuată cu utilizarea comunicărilor electronice.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

În baza art.7 alin.(5) al Legii cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei nr.77/21.04.2016, rezidenţii parcului care sunt definiți în art.2 al legii, ţin contabilitatea, întocmesc şi prezintă situaţii financiare, rapoarte, dări de seamă şi declaraţii în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

Poate sau nu solicita organul vamal acte și informații suplimentare referitoare la valoarea în vamă? Temeiul legal Un drept general al organelor vamale de a solicita documente și informații suplimentare necesare vămuirii este prevăzut de art. 178 și 179 din Codul vamal al RM (CV):

Proiectul legii cu privire la modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2021 conține măsuri cu privire la aplicarea TVA. În Nota informativă la proiect sunt menționate următoarele aspecte.   Ajustarea noțiunii „investiții capitale” Proiectul prevede ajutarea noțiunii de investiții capitale stabilită la art.93 pct.18) din Codul fiscal, în vederea extinderii dreptului de solicitare a restituirii de TVA în legătură cu reparația capitală a mijlocului fix/imobilizărilor corporale. În acest sens modificarea are drept scop stimularea investițiilor și modernizarea capitalului fix.  

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

În conformitate cu prevederile art. 542 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii este venitul determinat conform contabilităţii financiare, obţinut în perioada fiscală de declarare. În scopul aplicării regimului IVAO, agentul economic urmează să determine obiectul impunerii prin aplicarea contabilității de angajamente reieșind din prevederile legislației contabile.

Termenul de valabilitate a certificatelor de atestare tehnico-profesională a specialiştilor cu activităţi în construcţii va fi extins până la efectuarea instruirii şi atestării acestora în termen de 6 luni din momentul reluării activității de instruire şi a comisiilor de atestare. Extinderea termenului este propusă în contextul declarării stării de urgență în sănătate publică în perioada 16 mai – 30 iunie 2020 prin Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr.10 din 15 mai 2020. Proiectul cu privire la reglementarea unor aspecte ce țin atestarea tehnico-profesională a specialiștilor cu activități în construcții este inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Potrivit datelor Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, în anul 2019 a fost achitată suma de $1000 în calitate de despăgubiri persoanelor care au suferit în urma incidentelor provocate de obiectele industriale periculoase. Datele au fost colectate de asiguratori din Moldova, care au participat în cadrul sondajului organizat cu suportul Proiectului finanțat de USAID Transparența Sectorului Financiar în Moldova.  

Serviciul Fiscal de Stat a inițiat la finele anului 2019 lucrările de dezvoltare a sistemului informațional automatizat „e-Factura”. Lucrările de îmbunătățire a sistemului, planificate a fi realizate de către Serviciul Fiscal de Stat pentru anul 2020, de comun cu I.P. „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe”, vor contribui la majorarea numărului de utilizatori ai sistemului și utilizarea pe larg a acestuia, în special pentru procesul de achiziții publice.

Stimați cititori, suntem bucuroși să vă propunem un nou număr al Publicației Periodice „Monitorul fiscal FISC.MD” – nr. 4 (45), care iată va ieși de sub tipar. Ca de obicei, veți găsi în paginile revistei informație utilă activității Dvs., exemple practice și recomandări privind aplicarea corectă a legislației fiscale. Dăm start actualei ediții cu un interviu realizat cu Directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, în care se face o totalizare a restructurării instituției, se menționează prioritățile în activitatea SFS pentru perioada imediat următoare. Interviul cu titlul „Reorganizarea SFS s-a soldat cu îmbunătățirea procesului de administrare fiscală” îl găsiți în rubrica Prim-Plan.

Partea I 1. Analiza respectării cerințelor privind limitarea riscurilor de împrumut În conformitate cu prevederile p. 19 al Normelor de prudență financiară (Normele) ale Asociaţiilor de economii și împrumut (AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 17/8 din 30.04.2008, consiliul AEÎ este obligat să elaboreze și să aprobe politica de împrumut a acesteia.

Revista ”monitorul fiscal FISC.md” a publicat, în numărul din luna februarie curent, un articol semnat de două persoane cu funcții de răspundere din cadrul Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF), care aduc mai multe argumente ce demonstrează că CTIF, abilitată cu funcția de acordare a suportului instituțional în domeniul contabilității în sectorul bugetar, este cea mai indicată entitate pentru oferirea serviciilor contabile profesioniste și de consultanță autorităților și instituțiilor bugetare interesate.

Primarii a 82 de localități din 22 de raioane și mun. Chișinău au participat, în luna iulie, la seminarele de instruire online cu genericul „Introducere în managementul finanțelor publice locale”, organizate de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) în parteneriat cu Ministerul Finanțelor.   Pe parcursul lunii iulie au fost desfășurate șapte seminare cu această temă. Majoritatea participanților la ele sunt primari, aflați la primul lor mandat. Cel mai mare număr de participanți la instruiri au fost din raioanele Telenești, Ștefan Vodă, Ocnița, Rezina, Drochia și Cimișlia.

Din 1 august, precum s-a comunicat în anunțul publicat de către Serviciul Fiscal de Stat pe pagina oficială www.sfs.md la data de 26.07.2019, a fost exclusă opțiunea de înregistrare de pe portalul serviciilor fiscale electronice — www.servicii.sfs.md și de pe portalul Ghișeului unic de raportare electronică – www.raportare.gov.md.

Ținând cont de ajustările efectuate în ultimii ani la cadrul normativ conex, Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.338/2003 a devenit nefuncțional și dificil de aplicat în practică, întrucât în mare parte nu corespunde realităților economice, aprobarea unui nou Catalog al mijloacelor fixe devenind imperativ necesară. Respectiv, cu implicarea mediului de afaceri și autorităților publice, s-a reușit elaborarea și aprobarea unui nou Catalog al mijloacelor fixe (Catalog), acesta fiind aprobat în ședința Guvernului din 22 decembrie 2020 și urmează a fi publicat în Monitorul Oficial.

Implementarea metodelor alternative de soluționare a litigiilor este în atenția Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, care a desfășurat un  șir de webinare dedicat IMM-urilor în cadrul proiectului „Consiliere juridică de urgență” organizat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în parteneriat cu Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul RM.   Starea de urgență a schimbat regulile de joc, inclusiv al regimului de desfășurarea ședințelor de judecată. În acest sens, medierea și arbitrajul au fost metodele alternative optime de soluționare a litigiilor.