Serviciul Fiscal de Stat informează că termenul-limită de achitare a impozitului pe venit în rate pentru trimestrul III al anului 2019 expiră pe data de 25 septembrie (art. 84 din Codul fiscal). Astfel, agenții economici care aplică regimul general de impunere (12% din venitul impozabil) sunt obligați să achite până la această dată 1/4 din: a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit pentru anul 2019, conform Titlului II din Codul fiscal sau b) impozitul ce urma să fie plătit, conform Titlului II din Codul fiscal, pentru anul precedent.

Potrivit art. 141 alin. (2) din Codul fiscal, plăţile salariale efectuate angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii nu generează obligaţii suplimentare privind impozitul pe venit aferent acestor plăţi conform titlului II din Codul fiscal, impozitul în cauză fiind inclus în componenţa impozitului unic reglementat de cap.1 titlul X din Codul fiscal.

Conform prevederilor art. 102 alin. (1) din Codul fiscal, în cazul achitării TVA la buget, subiecţilor impozabili înregistraţi în calitate de plătitori ai TVA li se permite deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai TVA, pe valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător.

În conformitate cu prevederile art.5 pct.14) din Codul fiscal, organizaţie necomercială reprezintă persoană juridică a cărei activitate nu are drept scop obţinerea venitului şi care nu foloseşte vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizaţiei, ale unui fondator sau ale unei persoane particulare.

Subdiviziunea de audit intern evaluează cel puțin o dată la trei ani procesele cu risc sporit din domeniile financiar-contabil, achizițiilor publice, administrării activelor și tehnologiilor informaționale. În Monitorul Oficial din 29 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 557 din 19 noiembrie 2019 cu privire la aprobarea Codului etic al auditorului intern și a Cartei de audit intern. Astfel, Codul etic conține principii şi reguli de conduită ce se aplică persoanelor care efectuează auditul intern în sectorul public. Acesta prevede că, înaintea demarării misiunii de audit intern, persoanele care efectuează auditul completează Declaraţia de interese, prin care oferă informaţii despre funcţiile sau interesele deținute în raport cu unitatea auditată.

Contribuabilul, pe parcursul anului 2018, a beneficiat doar de scutirea sa personală, dar, după ce a finalizat anul calendaristic, a constatat că ar fi putut să beneficieze și de scutirea persoanei cu care se află în relații de căsătorie –soția care nu a utilizat scutirea sa personală, dat fiind faptul că nu a obținut nici un venit pe parcursul anului. Are oare dreptul contribuabilul prin depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit să beneficieze și de scutirea soției? Cum urmează persoana să solicite restituirea supraplății a impozitului pe venit achitat?

Partea I Partea II §3. EXERCITAREA DREPTULUI DE REZOLUȚIUNE A. Dreptul de a alege Intervenirea unei cauze de rezoluţiune a contractului (cum ar fi neexecutarea esenţială a contractului) nu este prin sine un eveniment rezolutoriu, fiindcă asupra rezoluţiunii, act juridic, decide intenţionat partea îndreptăţită.

I.Norme de reglementare La data de 18 aprilie 2019, de către Ministrul Finanțelor, a fost semnat Ordinul nr.65 cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Aviz de însoțire a mărfii” și a Dispozițiilor privind modul de operare cu formularul tipizat de document primar cu regim special „Aviz de însoțire a mărfii”. Conform pct.4 al Ordinului menționat, Avizul de însoțire a mărfii va putea fi utilizat din data de 1 mai 2019.

Prevederile ce țin de limitarea dreptului de utilizare a scutirii personale de către persoanele fizice care obțin venit în sumă mai mare decât plafonul stabilit (360 000 lei) prin Legea nr.122 (în vigoare din 1 ianuarie 2020), prin care au fost operate modificări și completări inclusiv în Codul fiscal, vor fi incluse în Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova (în continuare – Regulament). Proiectul hotărârii de Guvern a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și este înaintat spre examinare în ședința secretarilor de stat preconizată pentru 28 noiembrie 2019.

Reprezentanții mediului de afaceri pot candida la funcţia de membru al Consiliului de conducere al Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Educație și Cercetare (ANACIP). În Monitorul Oficial de astăzi, 27 septembrie, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a publicat Ordinul nr. 1076 cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare și desfășurare a concursului de selectare a membrilor în acest Consiliu. Potrivit documentului, reprezentanții mediului de business care intenționează să aplice la această funcție trebuie să întrunească unele condiții, printre care: să dețină cetăţenia Republicii Moldova, să nu fie instituită în privința sa o măsură de ocrotire judiciară și să dețină o vechime de muncă de cel puţin 5 ani.

În ce boxă a Declarației privind TVA se va reflecta stornarea TVA în cazul rebuturilor? În cazul când efectuăm procurări de marfa ce nu țin de activitatea noastră, TVA îl trecem la cheltuieli? În ce boxa indicăm aceste date?

Stimate utilizator, știm cât de importante sunt deciziile pe care trebuie să le iei zi de zi. De ele depinde activitatea ta, planurile de viitor, noi oportunități de dezvoltare, eventuale parteneriate de durată, dar şi succesul în afaceri. Pentru a-ţi simplifica luarea deciziei să devii cititor al P.P. „Monitorul Fiscal FISC.MD”, îți oferim 24 de ore acces la o serie de materiale plasate anterior pe paginile noastre cu regim închis.

Din diverse motive, fie din cauza modificărilor frecvente ale reglementărilor aplicabile sau a complexității activității, fie din cauza fluctuației de personal etc., situaţiile financiare pot conține o serie de erori semnificative, care trebuie corectate. În mod contrar, omisiunea corectării acestora ar conduce la denaturarea situaţiilor financiare întocmite. Mai mult, în cazul în care situaţiile financiare conţin erori semnificative comise în mod intenţionat, acestea nu se consideră conforme nici cu Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), nici cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS1).

În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În prezentul articol ne propunem să analizăm atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.

În contextul vizitei echipei Băncii Mondiale, în perioada 8-12 octombrie 2018, de evaluare a progreselor la mijloc de termen înregistrate în cadrul realizării proiectelor privind îmbunătățirea eficienței sistemului de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din Chișinău și de Îmbunătățire a Drumurilor Locale, finanțate de BM, la Ministerul Economiei şi Infrastructurii a avut loc o întrunire de lucru. Directorul de țară pentru Moldova, Anna Akhalkatsi, a declarat că interconectarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova cu cel al României în regim asincron va asigura beneficii inclusiv în cazul interconectării sincrone cu ENTSO-E, precum și va oferi Republicii Moldova posibilitatea de a acționa în calitate de hub electroenergetic pe piața regională de energie electrică.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Întreprinderea X a achitat în folosul fondatorului său 20 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor personale ale acestuia. Cum se impozitează suma dată? Cheltuielile personale se impozitează? Care este limita cheltuielilor personale? Sunt considerate drept cheltuili nedeductibile? Se reflectă acestea în Darea de seamă VEN12?

În cazul în care entitatea publică dispune de subdiviziune de audit intern, opinia acestuia va fi inclusă în fiecare capitol din compartimentul VII al Raportului anual consolidat privind controlul intern managerial, cu excepția capitolului I. Opinia auditorului va conține informaţii aferente situaţiei constatate ca rezultat al desfăşurării activităţii de audit intern în cadrul entităţii publice și, după caz, în cadrul entităților subordonate. Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul ordinului cu privire la modificarea Ordinului nr. 4 din 9 ianuarie 2019 cu privire la aprobarea Regulamentului privind autoevaluarea, raportarea sistemului de control intern managerial şi emiterea Declaraţiei de răspundere managerială.

În conformitate cu prevederile art. 117 alin. (3) din Codul fiscal

Potrivit art. 141 alin. (2) din Codul fiscal, plăţile salariale efectuate angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii nu generează obligaţii suplimentare privind impozitul pe venit aferent acestor plăţi conform prezentului titlu, impozitul în cauză fiind inclus în componenţa impozitului unic reglementat de cap.1 titlul X din Codul fiscal.