La etapa actuală atestăm o dezvoltare vertiginoasă a tehnologiilor avansate, a domeniului de utilizare a acestora, precum și a instrumentelor de plată. Ritmul accelerat al progresului tehnologic, deseori, creează probleme autorităților, care nu reușesc să adapteze legislația pentru realitatea economică, lăsând astfel lacune, semne de întrebare și spațiu de interpretare. Actualmente companiile din domeniul tehnologiilor informaționale dezvoltă produse și servicii IT pe care tind să le comercializeze în mod rapid, eficient și cu costuri cât mai reduse.

O întreprindere intenționează să vândă un teren agricol însămânțat. Pentru însămânțarea terenului au fost efectuate lucrări agricole de pregătire și, respectiv, de însămânțare, fiind utilizate semințe de grâu. Astfel, în evidența contabilă a întreprinderii s-au creat costuri aferente produselor agricole, adică grâului, care la finalizarea procesului de producție va fi un produs agricol din fitotehnie. Care cotă a TVA se va aplica la vânzarea produsului în curs de execuție creat din costuri aferente produselor agricole (grâului) în situația expusă mai sus? În conformitate cu art. 93 alin. (6) din CF, livrare impozabilă reprezintă livrarea de mărfuri, livrarea (prestarea) de servicii, cu excepția celor scutite de TVA, efectuate de către subiectul impozabil în procesul activității de întreprinzător.

În Parlament a fost înregistrat un proiect de lege cu privire la modificarea Codului fiscal (CF), care prevede extinderea, din 1 ianuarie anul 2020, a listei produselor autohtone impuse la cota redusă TVA de 8%. După cum afirmă autorul inițiativei, proiectul a fost elaborat drept urmare a multiplelor adresări cu privire la susținerea producătorilor agricoli. Astfel, se propune completarea art. 96 din CF cu următoarele poziții (cu indicarea pozițiilor tarifare): — tutunuri brute sau neprelucrate, deșeuri de tutun – producere autohtonă; — semințe de in – producere autohtonă; — migdale – producere autohtonă;

În Parlament este înregistrat un proiect de lege ce are ca scop îmbunătățirea accesului populației la medicamente sigure și de calitate. Astfel, se propune completarea Legii cu privire la activitatea farmaceutică cu un articol ce va reglementa funcționarea sistemului național de prescriere electronică. Acesta va fi organizat și administrat de Compania Națională de Asigurări în Medicină, fiind asigurată interoperabilitatea lui cu toate sistemele informaționale automatizate ale Companiei.

În conformitate cu prevederile alin.(10) al art.1171 din Codul fiscal refacturarea cheltuielilor compensate se efectuează prin înscrierea lor într-un rând separat în factura fiscală eliberată pentru livrarea de mărfuri, servicii.

Potrivit art.120 din Titlul IV al Codului fiscal, subiecţii impunerii cu accize sunt: a) antrepozitarul autorizat care produce şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova; b) persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor, cu excepţia mărfurilor specificate la art.124 alin.(1)-(3), (5), (7), (8) al aceluiaşi cod. Din categoria subiecţilor impunerii cu accize nu fac parte persoanele juridice şi persoanele fizice, care importă mărfuri:

Genul de activitate al companiei X este importul şi vânzarea produselor alimentare. Am fost impuşi sa nimicim marfa care nu corespunde cerintelor. Nimicirea se va efectua de catre o companie Y competentă. În baza la ce document vom elibera marfa companiei Y spre nimicire?

Permiterea spre deducere a datoriilor în valoare de până la 1000 lei al căror termen de prescripție a expirat, deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru orice plăți efectuate în folosul angajatului, extinderea, cu un an, a scutirii de impozitul pe venit a dobânzilor bancare a persoanelor fizice, aplicarea taxării inverse pentru livrările de bunuri, implementarea declarației pe termen lung a furnizorului și alte măsuri noi de ordin fiscal vor fi implementate în anul curent.

În temeiul prevederilor art.11 alin.(1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare.

Firma noastră prestează servicii de montare a utilajului către un contractor principal în cadrul realizării proiectului de asistență tehnică pe teritoriului Republicii Moldova. Se aplică cota zero a TVA pentru mărfuri și servicii livrate în adresa noastră ca subcontractori ai acestuia în cadrul realizării proiectului?

Compania din ZEL beneficiază de import servicii — consultanță juridică furnizată de către persoana juridică din România. Apare în aceste circumstanțe obligația achitării TVA la importul de servicii, de prezentare a declarației TVA? Și dacă furnizorul nu prezintă certificatul de rezidență, apare obligația de reținere a impozitului la sursa de plata de 12%?

Care sunt consecințele fiscale în partea ce ține de TVA și impozitul pe venit suportate de întreprindere în cazul casării utilajului și vânzării lui la fier vechi (mașină de spălat sticle), în cazul când valoarea de bilanţ constituie 38872 lei, iar amortizarea este calculată în sumă de 17707 lei? Este obligatore cerinţa ca întreprinderea să calculeze amortizarea mijloacelor fixe, dacă agentul nu are activitate economică?

Întreprinderea agricolă, în urma activității de producere, a acumulat TVA, ca urmare a diferenței dintre achiziții la cota standard de 20% și vânzări la cota redusă de 8%. Export, import nu există, ca și alte genuri de activitate. Nu producem produse de panificație și lactate. Există oare posibilitatea de restituire a sumei TVA? Sau posibilitatea de transfer la alte impozite?

1. (28.5.10) Cum se determină locul livrării serviciilor de marketing?

În curând va ieși de sub tipar noul număr al Publicației Periodice „Monitorul fiscal FISC.md”, în care veți găsi, ca de obiecei, materiale actuale și utile pentru activitatea DVS. În primul rând, vă punem la dispoziție un articol ce conține mai multe detalii despre particularitățile trecerii de la metoda calculării amortizării mijloacelor fixe pe categorii de proprietate la metoda liniară. Materialul este elaborat de Galina Șpac la solicitarea cititorilor noștri și este publicat în rubrica Practica fiscală.

Expoziția națională „Fabricat în Moldova” a deschis ușile pentru vizitatori. Pe lângă vizitarea spațiilor expoziționale din cele 3 pavilioane, oferă un amplu program de afaceri. Astăzi, 29 ianuarie 2020, în cadrul acestuia au fost prezentate cele mai importante modificări ale legislației fiscale. Şefa Direcției generale metodologia impozitelor și taxelor din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, Olga Golban, a trecut în revistă prevederile noi ce sunt aplicate începând cu anul 2020 și care vor avea impact asupra mediului de afaceri.

Proiectul de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2020 a fost adoptat de Parlament în lectura a doua. Scopul proiectului de lege este asigurarea unor condiții clare, echitabile și competitive de dezvoltare a mediului de afaceri, edificarea veniturilor proprii prin asigurarea redistribuirii corecte a veniturilor și solidaritatea socială, îmbunătățirea și simplificarea mecanismelor fiscale naționale, precum și asigurarea echității și stabilității fiscale. De asemenea, implementarea prevederilor proiectului de lege urmărește crearea unor reguli mai clare de impozitare bazate pe echitate și simplitate fiscală, asigurarea unei previzibilități a politicii și legislației fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv, stimularea proceselor economice, precum și extinderea bazei fiscale.

Entitatea C SRL, potrivit prevederilor art. 541 alin. (3) din CF, poate alege regimul fiscal privind impozitul pe venit. Ce regim fiscal este obligată să aplice entitatea C SRL în cazul în care regimul nu este specificat în politica de contabilitate? În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (1) și (3) din CF, subiecţi ai impunerii sunt agenţii economici care nu sunt înregistraţi ca plătitori de TVA, cu excepţia gospodăriilor ţărănești (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum și agenţilor economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri și management (pct. 70.22 din Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei) este mai mare de 60% din venitul din vânzări.

Suntem o societate cu răspundere limitată cu genul de activitate comerț cu amănuntul. Nu am desfășurat activitate de întreprinzător o perioadă îndelungată, motiv din care, potrivit deciziei Serviciului Fiscal de Stat, am fost excluși, în luna martie 2019, din categoria subiecților plătitori ai TVA, fapt care l-am aflat recent. Până în prezent prezentam lunar dările de seamă forma TVA12, forma IPC18, trimestrial forma TL13 și, anual, forma IALS14/18 și formaVEN12. Care dări de seamă urmează să prezentăm acum, dacă nu mai suntem înregistrați în calitate de plătitori TVA, și care sunt amenzile care vor fi aplicate către entitatea pentru neprezentarea dărilor de seamă ?

Aurul a început anul 2018 pe o poziţie favorabilă. Metalul a fost tranzacţionat în creştere pentru a opta şedinţă consecutiv, aceasta fiind cea mai lungă perioadă ascendentă consemnată de la jumătatea anului 2011, scrie Bloomberg. Cotaţia aurului cu livrare imediată a avansat cu 0,8%, ajungând la $1.313,73 uncia .