La una din ultimile ședințe din sesiunea de primăvară-vară Parlamentul a operat amendamente la Codul vamal și Legea cu privire la introducerea și scoaterea mărfurilor pe teritoriul Moldovei de persoanele fizice, care prevăd că automobilele cu numere străine nu vor mai fi obligate să părăsească teritoriul Republicii Moldova peste 180 de zile după intrare, cum prevedea legislația anterior, ci se vor putea afla în țară o perioadă de 12 luni, fără achitarea accizelor și a texelor vamale.

Tranzacția în cadrul procedurii de insolvabilitate este prevăzută de Secțiunea a 4-a din Capitolul V al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2013 (în continuare – Legea). Conform prevederilor art. 162 alin. (1) al Legii, la orice stadiu de examinare a procesului de insolvabilitate, participanții la proces sînt în drept să încheie o tranzacție.

În conformitate cu prevederile art. 25 alin (1) din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 08.07.1999 (MO nr. 1-4/2 din 06.01.2000) (în continuare-Lege), contribuția individuală de asigurări sociale datorată de asigurații cu contract individual de muncă se reține și se virează lunar de către angajator la bugetul asigurărilor sociale de stat.

La data de 14.10.2011, Guvernul prin hotărîrea nr. 771 a aprobat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care rezultă din politicile fiscale, bugetare şi vamale pentru anul 2012, perfecţionarea legislaţiei fiscale, bugetare şi vamale naţionale, alte aspecte ce ţin de gestiunea finanţelor publice. Pe data de 17 octombrie proiectul a fost prezentat în Parlament.

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23.09.2010, produsele şi serviciile se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova la preţuri libere de vînzare, cu excepţia preţurilor/tarifelor reglementate de către stat. Preţul la comercializarea produselor/serviciilor social importante de primă necesitate, a căror listă reflectă comportamentul consumatorilor din păturile social vulnerabile, se aprobă de către Guvern şi se reglementează prin limitarea rentabilităţii la producere şi/sau a adaosului comercial la vînzarea acestora.

Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, în perioada 07 – 11 iulie 2014, a realizat un set de acțiuni ce urmăresc conformarea fiscală voluntară a contribuabililor și buna administrare a procesului de acumulare de venituri la buget. În perioada de referință:

În conformitate cu calendarul bugetar, Ministerul Finanţelor a început în luna martie elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu, colectînd de la instituţiile de stat şi de la partenerii de dialog social prognozele de creştere economică, propunerile pentru strategiile de cheltuieliectoriale, propunerile de formare a politicii fiscale pe termen mediu. Confederaţia naţională a patronatelor a venit, ca şi în anii precedenţi, cu o lungă listă de doleanţe, împărţită pe 10 capitole, începînd de la impozitul pe venit şi încheind cu administrarea fiscală. Printre ideile promovate de patronate, care au fost preluate şi de către unele autorităţi publice, se numără deducerea sumei creditelor ipotecare şi a cheltuielilor aferente acestora, achitate de persoanele fizice, la procurarea locuinţei pe parcursul anului fiscal, precum şi deducerea sumelor cheltuite pentru sănătate şi învăţămînt. Această acţiune de politică fiscală ar putea permite revigorarea sectorului construcţiilor şi ar constitui un stimulent real pentru bănci să acorde credite pe termen lung, dar şi pentru persoanele care îşi procură o locuinţă în ipotecă, consideră autorii.

Posibilităţi extinse în obţinerea subvenţiilor şi finanţării întreprinderilor mici şi mijlocii din Moldova. Aceasta a fost tema şedinţei clubului de presă a delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, care a avut loc luni la Chişinău. Potrivit agenţiei «Infotag», reprezentanţii Comisiei Europene (CE), ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi ai Băncii Europene de Investiţii (BEI) le-au spus jurnaliştilor că începînd cu semnarea şi ratificarea Acordului de asociere cu UE cresc posibilităţile de a primi finanţare pentru realizarea proiectelor de infrastructură, dezvoltarea businessului cu scopul majorării potenţialului de export.

Analiza practicii internaționale denotă faptul, că utilizarea documentelor primare cu regim special în calitate de formular imprimat pe hîrtie cu însemne de protecție, reprezintă mai degrabă o excepție decît o regulă generală. Astfel, în Republica Slovacă, Serbia, Muntenegru, Bulgaria, Norvegia, Kazahstan, Suedia, Marea Britanie, Polonia, Austria, Germania, Italia, Cehia, Lituania, Latvia, România se utilizează formulare (invoice-uri) imprimate de către entități, fiind stabilite anumite cerințe privind informația care urmează a fi reflectată în acestea, fără a stabili cerințe în partea ce ține de semnele de protecție pentru hîrtie.

Impozitul pe venitul din activitatea operaţională (IVAO) face parte dintr-un regim special de impunere dedicat întreprinderilor mici şi mijlocii, care presupune o abordare mai simplistă a procesului de identificare a obligaţiei cu privire la impozitul pe venit.

Cadrul juridic pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii planului sau prin lichidarea patrimoniului debitorului şi distribuirea produsului obţinut este stabilit de prevederile Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012. Legea menționată este aplicabilă persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăţilor de asigurări, fondurilor de investiţii, companiilor fiduciare, organizaţiilor necomerciale, înregistrate în Republica Moldova în modul stabilit. Prezenta lege nu se aplică băncilor.

Modul şi termenele de restituire a sumelor plătite în plus şi a sumelor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite, se reglementează de art. 175, 176 ale Codului fiscal, Anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 77 din 30.01.2008 şi Ordinul IFPS nr. 770 din 14.09.2011 „Cu privire la aprobarea Regulamentului privind restituirea persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător a sumelor aferente impozitului pe venit achitate/reţinute în plus”.

În temeiul pct. 3 din Hotărîrea Guvernului nr.294 din 17.03.1998 “Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23.12.1997” şi a Ordinului IFPS nr. 525 din 11.12.2008, restituirea formularelor facturilor fiscale Serviciului Fiscal de Stat se realizează doar în cazul modificării fondatorilor societăţilor cu răspundere limitată şi întreprinderilor individuale.

La 8 aprilie 2010, prin Hotărârea Guvernului nr. 243, a fost stabilit termenul limită de comercializare a mărfurilor indigene şi de import marcate cu „Timbru de acciz. Marcă comercială de stat” și „Timbru de acciz” puse în circulație de la 1 iulie 2008 și, respectiv, de la 1 aprilie 2005, și anume 1 ianuarie 2011.

Raportul auditului conformității administrării taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2013 a fost examinat în cadrul şedinţei publice a Curţii de Conturi din 24 iulie 2014.

În temeiul pct. 3 din Hotărîrea Guvernului nr.294 din 17.03.1998 “Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23.12.1997” şi a Ordinului IFPS nr. 525 din 11.12.2008, restituirea formularelor facturilor fiscale Serviciului Fiscal de Stat se realizează doar în cazul modificării fondatorilor societăţilor cu răspundere limitată şi întreprinderilor individuale.

Potrivit p.11 din Regulamentul cu privire la modul de aplicare a scutirii de la plata impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii stabilite de Acordul «Compact”, aprobat prin Hotărirea Guvernului nr 949 din 12.10.2010, entitatea de construcţie care procură şi/sau importă produse petroliere pentru a fi utilizate în cadrul realizării Programului “Compact”, achită TVA la momentul procurării şi/sau importul acestora, cu dreptul la restituirea ulterioară. Concomitent, conform p.13 al Regulamentului menţionat, suma TVA spre restituire pentru procurarea şi/sau importul produselor petroliere destinate utilizării în cadrul realizării Programului “Compact”, se determină, reieşind din cantitatea/volumul produselor petroliere pentru care este prevăzută restituirea, confirmat prin scrisoarea emisă de către FPM Moldova pe blanchetă oficială cu antet şi documentul ce confirmă achitarea TVA furnizorului autohton pentru produsele petroliere procurate pe teritoriul republicii sau achitate la buget în cazul importului. Astfel, deoarece sumele TVA aferente documentelor de procurare şi/sau import al produselor petroliere destinate utilizării în cadrul realizării Programului “Compact”, din start sunt destinate restituirii din buget în mărime care nu este reglementată de depăşirea sumei TVA la valorile materiale, serviciile procurate, suma TVA aferentă acestor documente solicitată spre restituire nu se va reflecta în boxa 22 a Declaraţiei privind TVA. Documentele ce confirmă procurarea/importul produselor petroliere destinate utilizării în cadrul realizării Programului “Compact”, în temeiul art.118 alin.(2) al Codului fiscal, se vor înregistra în Registrul de evidenţă a procurării de mărfuri, servicii la data primirii facturii fiscale şi/sau data declaraţiei în regim liber de vamă, cu înscrierea concomitentă a valorii TVA aferente acestor procurări/importului cu semnul „minus”. În anexa nr.1 la Declaraţia privind TVA „Lista facturilor fiscale primite” (Forma TVA FACT) se vor înregistra facturile fiscale primite de la furnizorii autohtoni la procurarea produselor petroliere destinate utilizării în cadrul realizării Programului “Compact”.

Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii şi se clasifică: a) în dependenţă de valuta în care sunt exprimate: mijloacele băneşti în valută naţională;mijloace băneşti în valută străină;b) în dependenţă de locul păstrării şi forma de existenţă:

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat întru combaterea activităţii frauduloase ale unor agenţi economici care activează în domeniul achiziţiei producţiei agricole (fitotehnie, horticultură, zootehnie, viticultură ş.a.) de la persoanele fizice, prelucrării şi comercializării acesteia, cât şi a produselor derivate, comunică următoarele.

Stat au fost încasate venituri la bugetul public național în sumă de 10 481,07 mil. lei, ceea ce reprezintă 101,6% față de nivelul planificat. Corespunzător componentelor bugetului public național sumele încasate în valoare absolută şi valoare procentuală față de nivelul planificat se prezintă după cum urmează: