În activitatea agenților economici rezidenți ai Republicii Moldova înstrăinarea imobilelor reprezintă o parte importantă, astfel obținându-se venit impozabil sau pierderi fiscale. În cele ce urmează vom examina aspecte fiscale specifice mijloacelor fixe și impozitării în cazurile înstrăinării imobilului de către entitate, şi anume, prin căile principale:

1. (29.2.3.61) Este în drept persoana fizică – pensionar să beneficieze de scutire personală în cazul plăților primite în urma unui contract de prestării servicii? 2. (29.1.3.5.23) Are oare dreptul entitatea să calculeze în scopuri fiscale amortizarea aferent imobilului care nu este dat în exploatare?

Urmează a fi impozitate cu impozitul funciar suprafețele de terenuri care sunt amplasate în Întovărășirea pomicolă și sunt ocupate de drumuri?

Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat propuneri ce țin de extinderea măsurilor economice pentru anul 2021, obiectivul general al acestora fiind recuperarea creșterii economice a Moldovei și asigurarea bunăstării populației care sunt afectate de pandemia COVID-19. Propunerile au la bază rezultatele unei analize a datelor primare, inclusiv a celor publicate de Biroul Național de Statistică, cât și  consultarea detaliată a mai multor studii realizate de organizațiile de profil și experți din domeniul economic.   În vederea recuperării economice, MEI propune realizarea acțiunilor axate pe stimularea și dezvoltarea capitalului productiv și a competitivității companiilor,

Odată cu trecerea de la regimul standard de impozitare la cel special, noile prevederi se aplică începând cu luna următoare lunii în care a fost obținut titlul de rezident al parcului pentru tehnologia informației (art. 375 alin. (1) din Codul fiscal).

Odată cu trecerea de la regimul special de impozitare la cel standard, noile prevederi se aplică începând cu luna următoare lunii în care a fost retras titlul de rezident al parcului pentru tehnologia informației (art. 375 alin. (1) din Codul fiscal).

Societatea cu răspundere limitată„X” a încheiat contract de mandat cu o persoană juridică nerezidentă (rezident al Ucrainei). Conform condițiilor contractului „X” SRL (mandatar) va presta nerezidentului (mandant) servicii de procurare și vânzare a produselor agricole, fiind obligată să acționeze în numele și pe contul mandantului. SRL are subdiviziune în zona economică liberă unde s-au depozitat și de unde apoi s-au realizat produsele agricole achiziționate în numele mandantului. Pentru serviciile de mandat societatea încasează comision. Care este regimul de impozitare cu TVA a comisionului încasat de aceasta pentru serviciile prestate nerezidentului în baza contractului de mandat?

În cadrul ședinței Executivului din 18 noiembrie curent a fost aprobat proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de animal. Documentul stabilește condiţiile, ordinea şi procedura de acordare a plăților directe crescătorilor de animale, care se acordă o singură dată pe an prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA).   Potrivit proiectului, plățile directe per cap de animal se vor acorda deținătorilor de bovine, ovine și caprine. Astfel, alocarea plății directe acordată unui producător agricol pentru fiecare cap de animal se va stabili în funcţie de specia și categoria animalului, variind între 300 lei per animal (caprine) și 7000 mii lei per animal (bovine).

În primele 7 luni ale anului 2019, veniturile înregistrate în sectorul public au constituit 35 mld. lei, cu un ritm de creștere de 6,7%, potrivit informației operative cu privire la evoluţia social-economică a Republicii Moldova publicată de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, cele mai multe acumulări de venituri la BPN au fost înregistrate din contul impozitelor și taxelor, care dețin ponderea de 63,7% (22,3 mld. lei). Acestea au înregistrat o creștere de 5,3% față de cele acumulate în perioada similară din anul 2018. În volumul total al impozitelor și taxelor, ponderea majoritară o dețin încasările din impozite și taxe pe mărfuri și servicii – 69,1%. Totodată, în această perioadă încasările din TVA s-au majorat cu 7,9%, iar cele din accize – cu 9,5%.

Cotă unică a impozitului pe venit pentru persoanele fizice de 12%, reducerea contribuției angajatorului la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat de la 23% la 18%, regim special de impozitare a pentru angajații conducători auto din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi și alte modificări care fac parte din reforma fiscală, intră în vigoare astăzi, 1 octombrie 2018. Publicaţia Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” Vă reamintește că, în perioada 17-24 august curent, noi am publicat o serie de materiale cu analiză și comentarii detaliate la modificările operate, elaborate de colaboratorii Serviciului Fiscal de Stat.

Prin Legea nr. 257 din 22 decembrie 2020 (politica fiscală și vamală 2021) au fost operate modificări la Titlul VII din Codul fiscal ce reglementează taxele locale, fiind prevăzută plafonarea acestora și previzibilitatea lor pe termen mediu (3 ani), cu majorarea anuală în mărimea ratei inflației.   Totodată, legiuitorul a stabilit că, în cazul în care autoritatea publică locală a aprobat bugetul pentru anul 2021 și cotele taxelor locale până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020 (22 decembrie 2020), APL va avea dreptul să aplice cotele stabilite pentru anul 2021, având obligația de conformare și aplicare a plafonării începând cu anul 2022.

Începând cu 1 octombrie 2018, angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi aplică un regim special de impunere a veniturilor cu impozitul pe venit, contribuțiilor de asigurări sociale și prime de asigurări medicale pentru angajații conducători auto. Odată cu intrarea în vigoare a prevederilor menționate, din partea contribuabililor au apărut un șir de întrebări vizavi de aplicarea acestora. Astfel, în continuare vom examina cele mai frecvente întrebări abordate de contribuabili. Care sunt impozitele și plățile obligatorii ce urmează a fi calculate și achitate, începând cu 1 octombrie 2018, de către angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi?

În luna martie 2018 am plecat în concediu de maternitate, am primit indemnizațiile și am utilizat scutirile personale pentru anul întreg (suma de 11280 lei). După punerea în aplicare a Legii nr. 178 și divizarea anului pe perioade fiscale, în cazul meu pot aparea obligatii fiscale suplimentare? Ce trebuie sa întreprind ca sa nu încalc prevederile legislației?

În Monitorul Oficial de astăzi, 11 decembrie, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 149 din 26.11.2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015.   În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar la modificările/ completările efectuate în Clasificația economică și Normele metodologice privind aplicarea Clasificației economice, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor privind Clasificația bugetară nr. 208/2015 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 370-376, art. 2727, din 31.12.2015),

Pe parcursul anului, entitatea-subiect impozabil cu TVA poate înregistra în unele perioade fiscale doar livrări impozabile cu TVA, în altele - doar livrări scutite de TVA fără drept de deducere, iar în unele perioade - atât livrări impozabile, cât și scutite de TVA fără drept de deducere. Modalitatea de deducerea a sumelor TVA aferente procurărilor utilizate pentru efectuarea livrărilor în cauză va fi următoarea:

În conformitate cu pct. 40 din Secțiunea a 2-a a capitolului IV din Regulamentul cu privire

Pentru a asigura o administrare eficientă a contribuțiilor obligatorii la Fondul viei și vinului (FVV) pentru perioada anilor 2020 și 2021 de către entitățile economice, în acest articol vom examina principalele aspecte aferente procesului respectiv, printre care reglementarea modalității de trecere în cont a obligațiilor achitate, necesitatea ajustării dărilor de seamă prezentate în anul 2020, precum și necesitatea ajustării Declarației cu privire la impozitul pe venit pe perioada fiscală 2019 (forma VEN 12).

În Monitorul Oficial din 31 iulie 2020 (nr.194-197) a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.370 din 24 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea formularului UNIF21 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația) și a Modului de completare a acesteia”.   Ordinul nominalizat a fost elaborat urmare a modificărilor operate la Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale și Legea nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (modificări operate pin Legea nr.60/2020).

Agentul economic – subiect al sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, în cadrul activității sale desfășurate pe parcursul anului 2020 a vândut un teren agricol la un preț mai mic decât valoarea contabilă a acestuia. Cum urmează a fi ajustate pierderile înregistrate ca rezultat al vânzării la un preț mai mic al activului? Concomitent, pe parcursul anului contribuabilul a mai obținut venit din recuperarea prejudiciului material în rezultatul deciziei judiciare. Urmează să fie incluse aceste surse de venit în componența obiectului impunerii cu impozitul pe venit pentru regimul fiscal menționat și care este forma dării de seamă anuale care urmează a fi prezentată în situația dată?

Cum urmează a fi supuse impozitării plățile acordate foștilor angajați? Constituie oare aceste plăți drept bază de a calcula și reține primele de asigurare obligatorie de asistență medicală? Care sunt obligațiile fiscale în cazul în care unul din fondatorii SRL donează cota sa de participație în capitalul social celuilalt cofondator?   Apare necesitatea calculării creșterii de capital dacă are loc redistribuirea unui bun imobil – proprietate comună în devălmășie a soților?