Potrivit art. 261 alin. (2) din Codul Fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Plata indemnizației în cazul decesului unuia dintre soți (indemnizația) stabilite, dar neîncasată pe o perioadă de 6 luni de către soțul supraviețuitor, va fi suspendată, însă plata acesteia se va relua din luna în care beneficiarul va depune cererea şi actele ce îi atestă identitatea, indemnizația fiind achitată retroactiv din data suspendării. Normele se conțin în proiectul Regulamentului cu privire la stabilirea şi plata indemnizației în cazul decesului unuia dintre soţi (Regulament) elaborat de către Ministerul Sănătății, Muncii şi Protecției Sociale în vederea implementării prevederilor Legii cu privire la acordarea indemnizației în cazul decesului unuia dintre soţi și urmează a fi examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat.

În prezentul articol vor fi expuse aspectele generale privind modificările și completările operate la Planul general de conturi contabile. Potrivit Ordinului MF nr.100 din 28 iunie 2019 au fost aprobate modificările și completările la Planul general de conturi contabile (în continuare — Planul de conturi), care vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2020.

Pe parcursul lunilor aprilie-iunie ale anului curent, conducerea Serviciului Fiscal de Stat a primit în audiență 171 de persoane, potrivit datelor privind funcționarea sistemului de petiționare publicate de SFS. Pentru comparație, în aceeași perioadă a anului 2018 în audiență au fost primite 206 persoane, iar în anul 2017 – 173 persoane. În trimestrul II al anului 2019, Direcția securitate internă și anticorupție a SFS a recepționat spre examinare 12 petiții, cereri și sesizări, mai puține decât au fost înregistrate în aceeași perioadă a anului 2018, când au fost primite 34 de petiții sau față de perioada similară din 2017, când au fost recepționate 21 de adresări.

Prin prisma Legii nr.171/2019 pentru modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2020, începând cu 1 ianuarie 2020, se implementează un nou regim fiscal aplicat asupra activității de achiziție a produselor din fitotehnie, horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal. Utilizarea regimului fiscal respectiv va acorda persoanelor fizice posibilitatea legalizării activități de achiziționare/ comercializare a producției agricole. În acest sens, Legea prenotată reglementează completarea Titlului II al Codului fiscal cu capitolul 103 - „Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal” (în continuare - produse din fitotehnie) ce va stabili sfera de aplicare, subiectul regimului, obiectul regimului, metodele de evidenţă, regimul fiscal aplicat, precum și procedura de înregistrare și evidență a titularilor regimului dat.   1. Sfera aplicării Regimul fiscal se aplică activităților de achiziții şi vânzare a produselor din fitotehnie recoltate pe teritoriul Republicii Moldova.   2. Subiecții impunerii Se pot înregistra drept subiecți ai regimului fiscal menționat persoanele fizice rezidente care, fără a constitui o formă organizatorico-juridică pentru desfășurarea activității (nu este necesară înregistrarea unui Societăți cu răspundere limitată (SRL), Întreprindere Individuală etc.), achiziționează produse din fitotehnie de la cetățeni, în scopul vânzării produselor achiziționate către companii. Regimul respectiv poate fi utilizat în exclusivitate de către persoanele fizice a căror venituri din vânzări nu va depăși plafonul de 1,2 mil. lei/anual. Altfel spus, valoarea produselor vândute către companii anual (de la 1 ianuarie până la 31 decembrie) nu trebuie să depășească suma de 1,2 mil. lei.  

Au fost obligate gospodăriile țărănești (de fermier), înregistrați în calitate de plătitori a TVA, să declare impozitul pe venit distinct în două etape pentru anul 2018? Care a fost modul de prezentare a Declarației forma VEN12 pentru etapele menționate? Potrivit modificărilor operate în legislația fiscală prin Legea nr. 178 din 26.07.2018, persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, activitate profesională în sectorul justiției și sunt înregistrate în una din forme organizatorice cu statut de persoane fizice, au fost obligate să-și determine obligațiile fiscale aferente impozitului pe venit pentru perioada fiscală aferentă anului 2018 separat, în două etape.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), partea II în nr. 4 (67) 2021) Entitatea cu activitate extractivă este obligată să lichideze excavațiile și să refacă terenurile ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe în respectarea prevederilor art. 39, lit. (i; m) din Codul subsolului nr. 3/2009, art. 54 lit. (c) din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător (cu modificările și completările ulterioare), art. 29 din Codul funciar nr. 828/1991. Lichidarea excavațiilor exprimă efectuarea lucrărilor de acoperire a golurilor formate după extracția resurselor minerale din sectorul respectiv sau întregul teren contractat. Aceste goluri (gropi) au diferite dimensiuni. Lucrările de lichidare a excavațiilor prevăd astuparea golurilor cu sol nefertil, iar stratul de 1,5-2 m până la suprafața solului – cu sol fertil.

Mâine, 6 decembrie 2019, va apărea de sub tipar nr. 360-366 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova: Hotărâre privind domeniile de activitate ale comisiilor permanente ale Parlamentului (nr. 72, 29 noiembrie 2019)

În cadrul controlului fiscal la gospodăria țărănească „V” s-a constatat că aceasta din anul 2018 are luate în arendă de la persoane fizice cetățeni terenuri agricole din mai multe localități ale țării fără a fi înregistrate ca subdiviziuni ale gospodăriei țărănești. Urmează de stabilit dacă terenurile trebuiau înregistrate ca subdiviziuni ale gospodăriei țărănești și ce sancțiuni vor fi aplicate în cazul neînregistrării lor?

Partea I Tabela aferentă amenzilor/penalităților aplicate de Serviciul Fiscal de Stat (conform Legii nr. 178 din 26 iulie 2018)

Deși legislația în vigoare în diferite perioade explicit oferă răspunsul la întrebarea pot sau nu fi operate corectări în documentele primare cu regim special, contabilii continuă să discute subiectul, oferindu-și recomandări contradictorii. Astăzi venim cu precizarea prevederilor ce sunt aplicate din data punerii în aplicare a Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017 — 1 ianuarie 2019.

Astăzi, 26 septembrie, în cadrul ședinței secretarilor de stat va fi examinat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind desfășurarea Loteriei fiscale. Autorul documentului este Ministerul Finanțelor, iar scopul proiectului elaborat este de a încuraja achitarea prin virament (card bancar) a cumpărăturilor efectuate de către persoanele fizice cetățeni care nu desfășoară activitate de antreprenoriat, precum și pentru combaterea și reducerea evaziunii fiscale. Proiectul vine să stimuleze, din surse bugetare, contribuabilii care, direct sau indirect, participată la îmbunătățirea procesului de administrare fiscală şi/sau la majorarea încasărilor la bugetul public național.

Entitatea G SRL pe parcursul anului 2018 a beneficiat de servicii de consultanță referitoare la procesul de producere din partea specialiștilor străini. Cazarea specialiștilor a fost din contul entității G, care a calificat aceste cheltuieli drept cheltuieli de reprezentanță. Urmează de stabilit dacă entitatea a procedat corect în cazul dat.

Codul fiscal statuează că dreptul de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Totodată, articolul 83 alin. (2) lit. a) din CF prevede că, sunt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice care au obligații privind achitarea impozitului. Acestea sunt: — persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător și pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile din orice surse aflate în RM și din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea lor în RM; — persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi obţin venit din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara RM;

Pentru accesul pe proprietățile publice ale unităților administrativ-teritoriale, autoritățile administrației publice locale pot stabili, după caz, impozite/taxe suplimentare față de cele ce rezultă din contractele încheiate între părți. Prevederea este inclusă în proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, vorba fiind despre Legea nr.28/2016 privind accesul pe proprietăți și utilizarea partajată a infrastructurii asociate rețelelor publice de comunicații electronice, Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică și Legea nr.36/2016 comunicațiilor poștale. Din prevederile acestora se propune a fi excluse noțiunile de transmitere cu titlu gratuit a terenurilor proprietate publică a statului și a unităţilor administrativ-teritoriale în folosinţă operatorilor pentru efectuarea lucrărilor sau prestarea serviciilor.

Dialogul deschis dintre reprezentații mediului de afaceri și Serviciul Fiscal de Stat va asigura o administrare fiscală mai eficientă și va contribui la perfecționarea cadrului legislativ în domeniul fiscal. Această idee a fost enunțată în cadrul întrunirii organizate la solicitarea Camerei de Comerț Americane cu persoane responsabile din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, fiind puse în discuție principalele aspecte ale politicii fiscale pentru anul curent care îi vizează nemijlocit comunitatea de afaceri. Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari, a menționat că una din prioritățile autorității fiscale este crearea climatului favorabil pentru conformarea contribuabililor și realizarea corectă, echitabilă și transparentă în raport cu contribuabilii a sarcinilor de administrare fiscală.

Cu începere din 1 ianuarie 2019, Legea privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (Legea nr. 271/2017) stabileşte cadrul juridic privind organizarea auditului de către entităţile de audit, reglementează exercitarea profesiei de auditor, supravegherea auditului, precum şi cerinţele specifice auditului entităţilor de interes public. Supravegherea publică a auditului, importanța căreia este subliniată de Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17.05.2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate, reprezintă unul din factorii de bază ai asigurării unui proces eficient de auditare a situațiilor financiare ale entităților.

În Monitorul Oficial din 20 iunie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 76 din 16 iunie 2020 cu privire la aprobarea Regulamentului privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA și înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară.  În circumstanțele excepționale create de pandemia COVID-19, contribuabilii, indiferent de mărime, se confruntă cu o lipsă severă de lichiditate și, în acest caz, au dificultăți în îndeplinirea obligațiilor de plată. Pentru reducerea impactului negativ asupra fluxurilor de numerar, lista măsurilor instituite de către autorități în vederea sprijinirii activității de întreprinzător a fost suplinită cu un nou mecanism de susţinere – Programul de rambursare a TVA.  

Soluțiile de securitate sunt menite să ajute angajații din sănătate în contextul în care numărul atacurilor informatice care exploatează subiectul coronavirus a crescut de aproape cinci ori pe durata pandemiei. Producătorul de soluții de securitate informatică Bitdefender a anunțat că va oferi gratis soluții de securitate destinate mediului de business tuturor instituțiilor sanitare din lume, ca parte a unui demers de a le sprijini pe durata pandemiei COVID-19.

§1. INTRODUCERE Codul civil al R. Moldova, în redacția adoptată la 6 iunie 2002 (pe care în continuare –„redacția anterioară”), deși avea o reglementare oarecum bună și detaliată a rezoluțiunii contractului, nu tot timpul era clară și unitară. Legea privind modernizarea Codului civil (CC) și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 20181 (în continuare – „Legea de modernizare”), introduce un nou capitol în Cartea a 3-a, Titlul I, al CC, denumit Neexecutarea obligației, care cuprinde art. 901-946. El este unul din capitolele-cheie ale modernizării propuse la CC. În primul rând, fiindcă reglementările sale înlocuiesc complet nu doar fostul capitolul V (Efectele neexecutării obligației), ci