Persoana fizică nerezidentă a desfășurat un trening de dezvoltare personală cu persoane fizice rezidente pe teritoriul Republicii Moldova. Urmează persoana fizică nerezidentă să achite impozitul pe venit și în ce mod? Conform prevederilor art. 70 alin. (1) din Codul fiscal (CF), întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut: a) în RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; b) peste hotarele RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.

În cadrul activității economice de întreprinzător, debitorul relațiilor comerciale civile obține o poziție procesuală specifică în cadrul procedurii de insolvabilitate, în care nu există reclamant şi pârât care să participe în condiţii de contradictorialitate. În calitate de părţi în cadrul procedurii de insolvabilitate apar doar debitorul insolvabil şi creditorii acestuia.

Avizele de evaluare în vamă, elaborate de Comitetul tehnic de evaluare în vamă al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și aprobate de Consiliul de cooperare vamală, sunt emise în scopul asigurării unei interpretări uniforme pe plan tehnic al Acordului privind aplicarea articolului VII din Acordul General de Tarife Vamale și Comerţ (GATT) 1994 (Acord).  Comitetul tehnic de evaluare în vamă este instituit sub auspiciile Consiliului de cooperare vamală, în vederea asigurării, la nivel tehnic, a uniformităţii interpretării și aplicării prevederilor din Acord.

Conducerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a aprobat o nouă strategie pentru Republica Moldova, care va ghida activitatea politică și investițiile băncii în țara noastră în următorii cinci ani.

Regimul vamal de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova, cu suspendare totală sau parţială de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, a mărfurilor şi mijloacelor de transport străine destinate reexportului în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale. Organul vamal autorizează admiterea temporară numai a mărfurilor şi a mijloacelor de transport care pot fi identificate şi nu sunt prohibite de a fi introduse în RM.

Până la finele anului 2019, pentru lucrările de reparaţie şi întreţinere a drumurilor publice vor fi utilizate peste 322,2 mil. lei, cu 114 mil. lei mai mult decât s-a aprobat inițial. Executivul a aprobat ieri proiectul hotărârii cu privire la modificarea anexelor nr. 1 şi nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 206/2019 cu privire la aprobarea Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2019 și a Programului de reparație periodică a drumurilor publice naționale, locale, comunale și a străzilor.

Autoritățile preconizează ca până în anul 2030 nivelul de sărăcie absolută, dar și sărăcia în toate dimensiunile sale, să fie redus cu 50%. Creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice este una din măsurile incluse în proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2030. Potrivit documentului, majorarea veniturilor populației va fi atinsă prin impulsionarea acumulării de venituri din activitatea salarială și cea economică, astfel încât presiunea pe sistemul de asistență socială să fie, pe cât e posibil, minimă.

Contractele atribuite în cadrul procedurilor de achiziție publică rămân executorii și nu se suspendă automat din cauza măsurilor de combatere a Covid-19. Spre deosebire de alte țări, autoritățile din Republica Moldova au altă viziune asupra recunoașterii oficiale a situației generate de COVID-19 drept temei ce ar exclude aplicarea unor penalități în caz de întârzieri sau neexecutare1, nefiind dispuse alte măsuri care ar face mai flexibilă executarea contractelor de achiziții publice2. Astfel, aceste contracte sunt guvernate în continuare de prevederile legale generale, iar autoritățile contractante și operatorii economici trebuie să găsească soluții practice pentru a se adapta la situația de criză.

Persoana fizică nerezidentă, prin intermediul rețelelor de socializare, a prestat agentului economic servicii de publicitate, postând pe profilul său produsele agentului economic rezident. Urmează oare agentul economic să rețină la sursa de plată impozitul pe venit din plățile efectuate în folosul nerezidentului?

Liberalizarea și dezvoltarea economică în secolul XX și XXI a generat dezvoltarea mobilităţii contribuabililor, tranzacţiilor transfrontaliere şi internaţionalizarea instrumentelor financiare, dar, totodată, au determinat statele să coopereze mai mult, prin crearea sistemelor de schimb de informaţii și asistență reciprocă. Dispoziţiile legale naţionale în materia recuperării restantanțelor fiscale se aplică numai în interiorul graniţelor statelor. Prin urmare, autorităţile fiscale naţionale nu au posibilitatea de a recupera ele însele impozitele şi taxele în afara graniţelor lor. De aceea, a apărut necesitatea cooperării între state în vederea oferirii de asistenţă internaţională în materie de recuperare a restanțelor fiscale.

Solicitarea de transferare a mijloacelor bănești în valută străină privind recuperarea creanțelor/restanțelor fiscale conform aplicării prevederilor tratatelor internaționale va fi perfectată de către Direcția evidență și informații fiscale a Serviciului Fiscal de Stat și remisă Ministerului Finanțelor (Trezoreriei de Stat). Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul ordinului cu privire la modificarea Anexei la Ordinul Ministerului Finanțelor nr.71 din 25 aprilie 2019.

Modul de determinare a creșterii și pierderilor de capital se reglementează de cap. 5 „Creșterea și pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal (CF) și Hotărârea Guvernului cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit nr.693 din 11.07.2018 (HG nr.693/2018). Potrivit art. 18 lit. e) din CF, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), partea II în nr. 5 (60), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 15.1: Tratamentul aplicabil rabaturilor cantitative Care este tratamentul aplicabil rabaturilor cantitative, în conformitate cu articolul 1 din Acord? Comitetul tehnic de evaluare în vamă a exprimat următorul aviz: Rabaturile cantitative reprezintă reduceri ale preţului mărfurilor, care sunt acordate de vânzător clientului său în funcţie de cantităţile cumpărate într-o perioadă determinată.

Valoarea operațiunilor cu carduri emise în Moldova, efectuate în țară și peste hotare, a atins nivelul de 17 mld. lei, în trimestrul doi al acestui an, după o creștere cu 9,2 la sută față de primul trimestru. Veniturile pe cardurile emise în țară ale moldovenilor au crescut de peste cinci ori în ultimii zece ani, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Cu o săptămână înainte de lansarea evenimentului Moldova Business Week 2020, organizatorii au desfășurat o conferință în cadrul căreia au oferit mai multe detalii despre agenda unuia din cele mai importante evenimente economice ale anului. După cum a anunțat directorul Agenției de Investiții din Moldova, Rodica Verbeniuc, la ediția din acest an sunt așteptați peste 1500 de participanți – oficiali, potențiali investitori, antreprenori, oameni de afaceri din 24 de țări, printre care sunt România, Belgia, SUA, Grecia, Armenia, Israel, Turcia, Iordania, China, Emiratele Arabe Unite, India, Rusia, precum și din țara noastră.

Guvernul de la Berlin a ajuns la un acord cu reprezentantii Comisiei Europene pentru introducerea vignetei pentru autoturisme pe autostrazile germane, afirma surse citate de presa germana.

Persoana străină care a înfiinţat o întreprindere nouă în Republica Moldova în care este unic fondator sau cofondator cu o cotă de participare de cel puţin 30% din capitalul social va beneficia de drept de şedere provizorie în ţara noastră. De asemenea, dreptul de şedere provizorie va fi acordat străinului care a procurat cel puţin 30% din capitalul social al unei întreprinderi din RM.

În conformitate cu prevederile art.13 alin.(1) lit.d) și art.14 alin.(1) lit. d) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit este venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepția venitului din investiții şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obținut de persoanele fizice rezidente cetățeni străini şi apatrizi care desfășoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova.

În perioada 15-21 iulie 2019, veniturile încasate la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au constituit 483,7 mil. lei, fiind perfectate 11959 de declarații vamale. Veniturile sunt în creștere comparativ cu cele înregistrate în perioada 8-14 iulie, în care au fost colectate venituri în sumă de 424,4 mil. lei și perfectate 11414 de declarații vamale. Potrivit datelor, pe parcursul săptămânii trecute au fost înregistrate 194 de încălcări ale legislației vamale, dintre care 141 se referă la depășirea termenului de aflare pe teritoriul Republicii Moldova a autoturismelor cu numere de înmatriculare străine. Totodată, au fost întocmite 99 de procese-verbale și aplicate amenzi în sumă de circa 364 mii de lei.

Are dreptul de a desfășura activitate de întreprinzător în baza patentei persoana minoră în vârstă de 16 ani? Conform art. 2 din Legea nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător (Legea nr. 93/1998), titular de patentă poate fi orice cetăţean al RM cu capacitate de exerciţiu, orice cetăţean străin sau apatrid, care locuieşte permanent în RM şi are dreptul să desfăşoare activitate de întreprinzător, care a declarat despre intenţia sa de a procura patentă şi corespunde cerinţelor de calificare necesare acestui gen de activitate.