În ianuarie – mai curent, veniturile bugetului de stat al Moldovei a însumat 12, 697 mld. lei sau cu 20,9% (2,2 mld. lei) mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit Ministerului Finanțelor, în același timp, cheltuielile bugetului de stat au constituit 13,72 mld. lei, în creștere de 11,3% (1,39 mld. lei), comparativ cu aceeași perioadă a anului 2016. Ca urmare, în ianuarie-mai 2017, deficitul bugetului Moldovei a totalizat 1,02 mld. lei, fiind acoperit din surse interne și exter-ne. În februarie curent, Moldova va primi de la România cea de-a doua tranșă a creditului în sumă de 50 mil. euro (1, 06 mld.lei) pentru acoperirea deficitului bugetar.

Pe 15 august curent se încheie termenul limită în care proprietarii de bunuri imobiliare pot să achite prima parte a impozitului pe bunurile imobiliare. În acest context, Serviciul Fiscal de Stat reamintește că potrivit prevederilor Codului fiscal al Republicii Moldova, impozitul pe bunurile imobiliare se achită în bugetul unității administrativ-teritoriale, conform locului de amplasare a bunului imobiliar, în două părți egale, până la data de 15 august și, respectiv, 15 octombrie.

Persoana fizică rezidentă – cetățean al Republicii Moldova ce nu practică activitate de întreprinzător a depistat că nu a declarat pentru anii 2016-2018 dividendele primite atât de la o companie înregistrată în Republica Moldova (Alfa), cât și de la o companie aflată peste hotarele țării (Beta) și anume în România după cum urmează: în 2016 – 13000 lei de la compania Beta, în 2017 – 5500 lei de la compania Beta și în 2018 – 12000 lei de la compania Alfa.

Partea I Stimați cititori, vă propunem partea a II a articolului Principalele aspecte la determinarea obligațiilor fiscale cu privire la impozitul pe venit ale agenţilor economici aferente perioadei fiscale 2019.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Agentul economic a procurat un imobil cu patru etaje, cu scopul de a-l da în locațiune. Ulterior, primele trei etaje au fost date în locațiune, iar ultimul etaj, din lipsa de locatari, a fost vândut altui agent economic. Dat fiind faptul că etajul vândul din imobilul menționat nu a fost utilizat în activitatea de întreprinzător, se va considera acesta ca activ de capital?

În conformitate cu art.123 alin.(51) din Codul fiscal

Un cetăţean a vândut un apartament în luna iunie 2018 cu 600 000 lei. Baza valorică a apartamentului constituia suma de 400 000 lei. Achitarea pentru apartament conform contractului are loc în două rate: 350 000 lei în iunie 2018 și 250 000 lei în iunie 2019. Contribuabilul nu a prezentat Declaraţia privind impozitul pe venit pentru anul 2018 și nu a achitat impozit pe venit, considerând că acestea sunt obligatorii doar după ce va încasa toată suma plăţii pentru apartament. Cum se determină corect impozitul pe venit în situaţia dată?

Procesul politicii fiscale și vamale pentru anul 2018, care a început în luna februarie 2017 odată cu stabilirea principalelor obiective, parcurgând prin etapele de elaborare, consultare, definitivare, expertizare, aprobare, s-a materializat prin adoptarea în lectură finală de către Parlament și, respectiv, prin promulgarea de către Președintele Republicii Moldova a Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din 15 decembrie 2017 (în continuare – Lege).

Activitățile Serviciului Fiscal de Stat de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice care oferă în chirie bunuri imobile continuă și au drept scop asigurarea unui nivel înalt de conformare fiscală în acest domeniu de activitate. Astfel, pe parcursul lunilor ianuarie-august 2019, la Direcțiile deservire fiscală au fost înregistrate 8 284 contracte de dare în locațiune/chirie/arendă a bunurilor imobile, iar la buget au fost încasate venituri în sumă de 14,1 mil lei, depășind veniturile încasate în perioada similară a anului precedent cu 4,1 mil lei, creșterea constituind 41,3 %.

Art. 40 din Codul Fiscal al Republicii Moldova (în continuare – CF) determina creșterea de capital ca diferența dintre valoarea de înstrăinare a activelor și baza valorică dederminată conform art.42 din CF, confirmată documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor1. Astfel, alin. (3) art.42 din CF stabilește baza valorică a acțiunilor dobândite până la data de 1 ianuarie 1998 ce se determină reieşind din valoarea unei acţiuni la data de 31 decembrie 1997, care se calculează ca raportul dintre capitalul social şi numărul total al acţiunilor emise. Dar cum rămâne cu alte active de capital obținute în perioada indicată: utilaj, mașini și, în special, terenurile și construcțiile?

Persoana fizică X a încheiat cu o companie de construcții un contract privind investirea capitalului în construcție. Compania s-a obligat să construiască şi să transmită în proprietatea X apartamentul cu un anumit nivel de pregătire, inclusiv blocuri de ferestre din termopan cu 4 camere, cu pachetele de sticlă şi pervazuri, garantând că, la momentul predării imobilului, acesta va deţine toate caracteristicile conform contractului, calitatea materialelor va corespunde documentaţiei de proiect şi normelor tehnice în vigoare şi nu va avea defecte care ar putea înrăutăţi proprietăţile de consum ale bunului imobil. Totodată, termenul de garanţie a lucrărilor îndeplinite este de 5 ani din momentul dării în exploatare a casei, iar în cazul depistării defectelor ascunse care nu pot fi depistate în momentul recepţionării lucrărilor, vor fi prezentate în timpul termenului de garanţie.

Conform art.330 alin.(2) din Codul muncii (CM), în caz de reţinere, din vina angajatorului, a salariului (art.142), a indemnizaţiei de concediu (art.117), a plăţilor în caz de eliberare (art.143) sau a altor plăţi (art.123, 124, 127, 139, 186, art. 225 alin. (8) etc.) cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc, suplimentar pentru fiecare zi de întârziere, 0,3% din suma neplătită în termen. Modul de examinare a litigiilor privind repararea prejudiciului material şi celui moral cauzate salariatului este stabilită de art. 332 din CM, conform căruia cererea scrisă a salariatului privind repararea prejudiciului material şi celui moral se prezintă angajatorului, care este obligat să înregistreze cererea respectivă, să o examineze şi să emită ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) în termen de 10 zile calendaristice din ziua înregistrării acesteia, aducându-l la cunoştinţă salariatului sub semnătură.

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

Conform prevederilor p.32 alin.(3) din Standardul Naţional de Contabilitate „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori şi evenimente ulterioare” eroarea comisă în oricare perioadă de gestiune precedentă şi depistată până la sfârşitul perioadei de gestiune curente (dar după semnarea situaţiilor financiare pentru perioada în care s-a comis eroarea), se corectează prin înregistrări de ajustare în luna în care s-a depistat eroarea. Corectarea erorilor contabile este condiţionată de faptul dacă acestea sunt semnificative sau nesemnificative. O eroare contabilă se tratează ca semnificativă, dacă ea, individual sau în comun cu alte erori din aceeaşi perioadă de gestiune, poate influenţa deciziile economice ale utilizatorilor luate în baza situaţiilor financiare.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” prezintă Clasamentul performanței bancare, martie 2019. La sfârșitul lunii martie și a primului trimestru din anul 2019 indicatorii activității bancare prezintă o situație stabilă în sector. Principalii indicatori financiari și prudențiali înregistrează valori cuprinse în limitele, sau chiar peste cele admise de banca centrală ceea ce determină o situație confortabilă pentru moment. Privit în mod agregat, sectorul bancar se prezintă a fi în continuare profitabil, suficient de capitalizat și cu un grad înalt de lichiditate pe termen scurt.

*Opiniile exprimate în acest articol sunt strict personale și nu reflectă poziția oficială a BNM (Continuare. Partea I — nr. 50 (2), Partea II — nr. 51 (3)) Indicațiile metodice privind contabilitatea şi prezentarea informațiilor în situațiile financiare ale Asociațiilor de Economii şi Împrumut (AEÎ), aprobate în baza Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 166 din 30.12.2016, (Indicații metodice) prevăd că în afară de situațiile financiare AEÎ mai întocmeşte şi prezintă notele la situațiile financiare care includ anexele şi nota explicativă.

Centrul Unic de Apel al Serviciului Fiscal de Stat a recepționat 90804 apeluri telefonice pe parcursul a 7 luni ale anului curent. Dintre acestea doar în luna iulie au fost recepţionate 11938 apeluri. Centrul Unic de apel al SFS a înregistrat 79082 cereri cu referire la asistență tehnică, iar 11722 apeluri ţin de utilizarea serviciilor fiscale electronice și la aplicarea legislației fiscale.

În conformitate cu art.123 alin.(6) din Codul fiscal, nu sînt marcate obligatoriu cu „Timbru de acciz”, următoarele mărfuri:

Standardele Internaționale de Contabilitate nu prevăd clasificarea activelor ca obiecte de mică valoare și scurtă durată. Totodată, potrivit prevederilor pct. 6 din Standardul Internațional de Contabilitate 16 „Imobilizări corporale”, aplicat pe teritoriului Republicii Moldova, potrivit Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 109 din 19 decembrie 2008, imobilizări corporale sunt elemente corporale care: