Una dintre direcțiile prioritare de activitate ale Guvernului Republicii Moldova sunt achizițiile publice, care contribuie la dezvoltarea infrastructurii economice și sociale, la prestarea de servicii publice și la creșterea încrederii în instituțiile de stat.   În acest sens, Ministerul Finanțelor anunță deschiderea și interesul său pentru cooperarea cu inițiativele societății civile pentru a lansa proiecte comune cu scopul creșterii transparenței, integrității și eficienței achizițiilor publice în Republica Moldova. În special, este vorba despre oportunitatea de a oferi sprijin și cooperare în pregătirea și implementarea proiectelor în cadrul programului Lift* de la organizația internațională Open Contracting Partnership.

În primele 9 luni ale anului curent, suma încasărilor în numerar în sistemul bancar a constituit 90191 mil. lei, în creștere cu 7,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, comunică Banca Națională a Moldovei. Potrivit datelor, majorări s-au produs pentru următoarele tipuri de încasări: • de la întreprinderile care prestează alte servicii – cu 15,3%; • din vânzarea valutei străine persoanelor fizice – cu 12,2%; • de la comercializarea mărfurilor de consum, indiferent de canalul de desfacere – cu 8,5%;

Astăzi, 15 aprilie 2022, prin derogare de la prevederile art.56 alin.2) din Legea nr.100/2018, intră în vigoare noile praguri stabilite pentru încălcările fiscale nesemnificative, acestea fiind majorate de 5 ori față de cele aplicate anterior. Legea nr. 70 din 24 martie 2022 pentru modificarea art. 231 (alin.4) din Codul fiscal a fost publicată în Monitorul Oficial.   Astfel, în cazul persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător va fi considerată nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 500 de lei, iar în cazul persoanelor fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanelor juridice încălcarea se va lua în considerare dacă va depăși suma de 5000 lei,

La 1 septembrie curent vor fi marcați cinci ani de semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Documentul prevede și implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care urmărește o relație comercială preferențială bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând fiecărei părți un acces mai bun pe piață decât cel ce este oferit altor parteneri de comerț. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în accesul companiilor pe piețele respective, prin eliminarea taxelor vamale de import în comerțul produselor între părți. Astfel, după cinci ani de implementare a DCFTA se constată că exporturile totale au crescut cu $1,5 mld. sau cu 34% față de cele înregistrate până la semnarea DCFTA (2011-2014).

În primul semestru al anului curent,profitul pe sistemul bancar a însumat 1,2 mld. lei, majorându-se cu 30,8% (271,4 mil. lei) comparativ cu perioada similară a anului precedent. Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, care a făcut o evaluare a situației financiare în sectorul bancar în ianuarie-iunie a anului curent, veniturile totale ale băncilor licențiate au constituit 3,5 mld. lei, dintre care veniturile din dobânzi – 61,3% (2,2 mld. lei), iar veniturile neaferente dobânzilor – 38,7% (1,4 mld. lei).

O întreprindere cu capital străin din Republica Moldova are în calitate de fondatori trei persoane: o companie din Letonia, o persoană fizică din Bulgaria și o companie din RM. Până la sfârșitul anului curent se preconizează ca unul din fondatori, și anume compania din Letonia, să-și vândă cota parte altui asociat – companiei din Republica Moldova. Care vor fi consecințele fiscale aferent veniturilor achitate companiei din Letonia?

Începând cu 1 februarie 2022, normele financiare în vigoare pentru alimentarea copiilor și elevilor din instituțiile de învățământ urmează a fi majorate cu 40%. Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul respectivei hotărârii de Guvern cu privire la alocarea mijloacelor financiare din Fondul de rezervă al Guvernului, fiind propusă alocarea mijloacelor financiare în sumă totală de 256,6 mil.lei autorităților administrației publice centrale și locale, în scopul majorării normelor financiare pentru alimentarea copiilor și elevilor din instituțiile publice de învățământ.  

Programul Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022) include obiective specifice privind gestionarea acesteia, unul dintre obiective fiind dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat (VMS) prin diversificarea canalelor de vânzare a VMS, odată cu creșterea accesibilității persoanelor fizice la procurarea respectivelor valori mobiliare.   În acest context, Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire  la aprobarea Conceptului Sistemului Informațional „Programul de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat persoanelor fizice în Republica Moldova”.

Statele de personal este un act juridic obligatoriu care în conformitate cu legislația în vigoare se întocmește în fiecare unitate și se aprobă prin ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) angajatorului. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сonţinutul statelor de personal ale unităţii. Angajatorul este obligat să respecte legile și alte acte normative, precum și clauzele contractelor individuale de muncă, contractului colectiv de muncă și ale convenţiilor colective.

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu unele excepții, au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, aprobate prin Legea

Câştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui angajat din capitala țării în trimestrul I al anului curent a fost de 8102,6 lei, în creștere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 14,9%, potrivit Biroului Național de Statistică cu referire la situația social-economică a municipiului Chișinău în ianuarie-martie 2019. Astfel, în sfera bugetară salariul mediu lunar a constituit 8789,7 lei, cu 19,3% mai mult faţă de trimestrul I al anului 2018, iar în sectorul economic acest indicator a constituit 7964,8 lei şi a crescut cu 14,0% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;

Partea a doua a articolului oferă o analiză detaliată a activităților desfășurate de comisia de cenzori (în continuare – comisia), având ca obiectiv principal asigurarea unei administrări eficiente și consolidarea mecanismelor de control intern în cadrul Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) din Republica Moldova.

În Monitorul Oficial din 1 martie curent a fost publicată Legea nr. 27 din 10 februarie 2022 privind Fondul național pentru dezvoltare regională și locală, ce stabilește principiile generale de constituire, organizare, finanţare şi funcționare a Fondului, care a fost instituit pentru finanțarea programelor și a proiectelor de dezvoltare regională și locală incluse în Documentul unic de program.   Fondul se formează din alocațiile aprobate anual prin Legea bugetului de stat, din surse de asistență externă și din alte surse ce nu contravin legislației.

Structura financiară a Asociației de economii și împrumut (AEÎ) este cel mai important factor generalizator în determinarea potențialului de creștere, a capacității de a genera avantaje economice, venit, profit și a durabilității financiare generale. Indicatorii ce determină structura financiară a AEÎ exprimă cele mai importante elemente patrimoniale ale acesteia. Structură financiară se consideră eficientă dacă ea asigură AEÎ protecția activelor și creșterea lor reală. Grupa de indicatori E. Eficiența structurii financiare utilizați în sistemul PEARLS estimează activele, datoriile și capitalul propriu și recomandă o structură „ideală” a bilanțului AEÎ:

La mijlocul anului 2019, finanțele publice sunt sub o dublă presiune, pentru că, pe de o parte, reforma fiscală a dus pe termen scurt la scăderea încasărilor bugetare, iar pe de altă parte, au fost aprobate majorări de salarii, cheltuieli sociale și investiții capitale, care au majorat cu circa 21% cheltuielile planificate. În publicația Moldova Economic Growth Analysis (MEGA) elaborată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup sunt incluse mai multe aspecte ce țin de politica fiscală. O sinteză a acestora a fost prezentată joi, 25 iulie curent, în cadrul unei conferințe. Astfel, în document se menționează că, din cauza suprapunerii inițiativelor menționate, a crescut deficitul bugetar, care în primele cinci luni ale anului curent a atins nivelul de -8% din veniturile totale ale BPN.

Preţurile medii de consum în luna martie curent faţă de luna precedentă au crescut cu 0,96%, creșterea fiind determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 1,56%, la mărfurile nealimentare cu 0,98% și la serviciile prestate populației cu 0,09%, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în luna martie faţă de luna februarie au crescut preţurile la ulei de floarea soarelui – cu 7,2%, legume proaspete – cu 6,4%, cartofi – cu 5,4%, fructe proaspete – cu 3,2%, făină de grâu – cu 1,9%, crupe – cu 1,8%, pește proaspăt sau refrigerat – cu 1,3%, carne, preparate și conserve din carne – cu 1,2%. Totodată, cu 5,7% au scăzut prețurile la ouăle de găină, iar la brânza de vaci, legume congelate, cacao și praf de ciocolată – cu până la 0,1%.  

În practica națională ce ține de protecția consumatorilor ar putea fi introdus un nou mecanism – soluționarea alternativă a litigiilor (SAL), care presupune o procedură aplicată de o entitate de soluționare a litigiilor, oferind o soluție, sau reunește părțile în scopul de a facilita o soluție amiabilă. Ministerul Economiei a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Legii

În conformitate cu prevederile art. 12 pct. 1) din Codul fiscal, noțiunea de royalty (redevenţă) reprezintă plăţi de orice natură primite în calitate de recompensă pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a oricărui drept de autor şi/sau a drepturilor conexe, inclusiv asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv filme de cinema sau

Dreptul de a beneficia de scutirea personală o au doar contribuabilii (persoane fizice rezidente) care au un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901. Prevederea va fi inclusă în Regulament privind modul de completare a declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Formularul CET18). Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul ordinului de modificare și completare a unor ordine aprobate anterior. Autoritatea a elaborat proiectul ținând cont de necesitatea corelării prevederilor actelor normative proprii cu prevederile Codului fiscal și altor acte normative care vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2020, precum și în scopul eficientizării și simplificării modalității de raportare a obligațiilor fiscale.