În cadrul procesului de insolvabilitate, obligațiile fiscale se divizează în obligații istorice și obligații curente. Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (în continuare – Legea nr.149), scopul acesteia este instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului şi prin distribuirea produsului finit, iar art. 2 definește noțiunile de obligaţie fiscală și obligaţii de plată curente.

Potrivit art.50 alin.(7) din Legea nr.271/2017 privind auditul situațiilor financiare,  pe parcursul a 2 ani de la data intrării în vigoare a legii (1 ianuarie 2019), pentru obţinerea certificatului de calificare al auditorului participanţilor profesionişti la piaţa financiară nebancară, auditorii susţin examene şi primesc certificatele de calificare la Banca Naţională a Moldovei şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare. După expirarea termenului, CNPF nu mai este autoritatea abilitată cu certificarea auditorului, actele respective fiind eliberate de către Consiliul de supraveghere publică a auditului.   În acest context, CNPF a elaborat și propune spre consultări publice un proiect de hotărâre privind modificarea Regulamentului

Entitățile din sistemul bugetar sunt obligate să prezinte rapoartele financiare pentru anul 2021 pe suport de hârtie și în format electronic, prin Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice al Ministerului Finanțelor (modulul CNFD) strict în termenele stabilite pentru autoritățile publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale în Anexele 1 și 2 la OMF nr. 144 din 09.12.2021 ce variază între 14 februarie și 3 martie 2022. La rândul lor, conform pct. 2 din ordinul menționat, conducătorii autorităților publice centrale, șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale (UAT) pentru  asigurarea prezentării rapoartelor financiare pentru anul 2021 în termenele menționate stabilesc termenele de prezentare a rapoartelor financiare pentru entitățile bugetare subordonate.   În ediția din februarie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” publicăm pentru persoanele responsabile pentru întocmirea rapoartelor financiare articol „Specificul raportării financiare anuale 2021 în entitățile bugetare” elaborat de Elena Taban,

În conformitate cu art. 2 alin. (1) din Legea cu privire la organizațiile necomerciale nr. 86 din 11.06.2020, asociaţia obştească este organizaţia necomercială constituită benevol de fondatori în vederea realizării scopurilor necomerciale pentru care a fost constituită. Respectiv, potrivit art. 16, organizaţia necomercială îşi încetează activitatea prin:    a) lichidare benevolă;   b) lichidare forţată;   c) reorganizare prin fuziune, dezmembrare sau transformare.

Datele din Raportul operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat publicat de Casa Națională de Asigurări Sociale denotă că, în luna ianuarie a anului 2022, în BASS au fost acumulate venituri în sumă totală de 3188,7 mil. lei sau 10,2% din planul anual stabilit de 31224,2 mil. lei.   Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 1311,6 mil. lei sau 7,1% din suma anuală prevăzută de 18367,7 mil. lei. Suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 215,0 mil. lei sau cu 19,6% faţă de indicatorul respectiv, realizat în perioada similară a anului 2021.

Se va aplica amenda pentru diminuarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în cazul în care cuantumul acestora nu depăşeşte 1 000 lei, iar diminuarea a avut loc până la 1 octombrie 2018? Prin Legea nr. 178 din 26.07.2018 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 178/2018), au fost operate modificări la Codul fiscal (CF) și Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593 din 26.12.2002 (Legea nr. 1593/2002) în partea ce ține de regimul juridic al sancțiunilor care urmează a fi aplicate pentru diminuarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;

Anul 2021 a fost cel de-al cincilea an în care persoanele fizice plătitoare de impozite din Republica Moldova au avut dreptul de a redirecționa 2% din impozitul lor pe venit către o organizație necomercială sau o entitate religioasă1. Astfel, 34 805 de contribuabili au efectuat desemnarea procentuală dintre care 32 971 au fost validate în sumă totală de 9 153 236,11 lei. 

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) continuă dezvoltarea platformei online www.client.chamber.md în scopul modernizării și simplificării serviciilor prestate în domeniul expertizei mărfurilor, evaluării bunurilor și emiterii de certificate de origine preferențiale. Din luna iunie 2021, CCI emite rapoarte electronice privind expertiza și evaluarea, ceea ce va permite întreprinderilor să utilizeze toate serviciile disponibile pe platformă exclusiv online.

În procesul de organizare și desfășurare a consultării pieței în cazul în care va fi preconizată achiziția publică a produselor, serviciilor sau lucrărilor cu grad sporit de complexitate tehnică, financiară, contractuală sau din domenii cu un progres tehnologic rapid vor fi antrenate autoritățile contractante și operatorii economici. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul de ordin pentru aprobarea Instrucțiunii privind modalitatea, condițiile și procedura de organizare și desfășurare a consultării pieței în vederea pregătirii achiziției publice.

Modalitatea complicată de raportare și impozitare a agențiilor de turism și a tur-operatorilor, inclusiv utilizarea aparatului de casă, îi face de multe ori pe ghizii de turism să evite înregistrarea unei anumite forme juridice de activitate. În acest context, se propune oferirea unei posibilități simplificate de activitate – patenta de întreprinzător, ceea ce ar contribui la aducerea în câmpul legal al activității ghizilor de turism și la sporirea interesului de a practica această activitate. Proiectul hotărârii cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative conține modificări și la Legea cu privire la patenta de întreprinzător. Astfel, anexa la Lege, care prevede cuantumul taxei lunare pentru patenta de întreprinzător, va fi completată cu următoarele trei genuri de activitate:

În cadrul unui proces civil, participanții la proces sunt în drept să solicite, iar instanța de judecată să dispună aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii. Conform art.174 alin.(1) din Codul de procedură civilă, asigurarea se admite în orice fază a procesului până la etapa în care hotărârea judecătorească devine definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar face imposibilă executarea hotărârii respective. Astfel, pentru asigurarea acţiunii, instanţa de judecată este în drept: 1) să pună sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale pârâtului, inclusiv pe cele care se află la alte persoane;

Reducerea riscurilor și identificarea amenințărilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului prin politicile și activitățile de coordonare la nivel național și internaţional, neadmiterea intrării veniturilor infracționale în sectorul financiar, pedepsirea făptuitorilor și deposedarea de veniturile și bunurile infracționale sunt obiectivele generale ale Strategiei naționale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2020–2025 (Strategie).   În Monitorul Oficial din 5 februarie curent a fost publicată Hotărârea Parlamentului nr. 239 din 16 decembrie 2020 pentru aprobarea Strategiei și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia.

Ministerul Finanțelor a elaborat și aprobat Raportul anual consolidat privind controlul financiar public intern pentru anul 2020, care are ca scop prezentarea imaginii generale privitor la activitatea de audit intern și funcționalitatea sistemului de control intern managerial în sectorul public.   Totodată, rolul Raportului este de a oferi Guvernului o imagine de ansamblu privind starea de lucruri a reformei controlului financiar public intern (CFPI), cuprinzând controlul intern managerial și auditul intern.

În trimestrul I al anului 2019, câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 6923,0 lei, înregistrând o creștere de 17,2% față de trimestrul I al anului 2018, comunică Biroul Național de Statistică. În sectorul bugetar, câștigul salarial mediu lunar a constituit în anul curent 6842,0 lei, în creștere cu 26,5% față de trimestrul I al anului precedent, iar în sectorul economic – 6954,3 lei, în creștere cu 13,9% în comparație cu trimestrul I din 2018. Conform datelor, în agricultură salariul mediu lunar a constituit 4241,1 lei, în creștere cu 14,2% față de aceiași perioadă din anul 2018. Totodată, în industrie salariul a fost de 6480,8 lei, mai mult cu 9,8% față de anul 2018, iar în construcții câștigul salarial mediu lunar a fost de 6558 lei, în creștere cu 17,2%

În anul 2017, de ajutor de stat au beneficiat 2 301 persoane juridice și fizice care desfășoară activitate economică. Valoarea acestuia a atins 827 078 mii lei, ceea ce constituie 0,55% din PIB. Datele sunt indicate în Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2017, publicat de Consiliul Concurenței. În Raport este menționat că valoarea ajutorului de stat în anul de referință s-a micșorat semnificativ față de anul 2016 (cu 75,29%) și 2015 (cu 86,61%).

În anul 2017, de ajutor de stat au beneficiat 2 301 persoane juridice și fizice care desfășoară activitate economică. Valoarea acestuia a atins 827 078 mii lei, ceea ce constituie 0,55% din PIB. În Monitorul Oficial din 1 martie curent a fost publicată decizia Consiliului Concurenței nr. ASER-89 din 27.12.2018 cu privire la aprobarea Raportului privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2017. Astfel, valoarea ajutorului de stat în anul 2017 s-a micșorat semnificativ față de anul 2016 (cu 75,29%) și 2015 (cu 86,61%).

În prezentul articol se expun reglementările juridice, modalitățile de contabilizare și efectele fiscale ale transmiterii/primirii drepturilor de folosință a activelor corporale în calitate de aport în capitalul social al societății cu răspundere limitată (în continuare – SRL). Acest complex de aspecte este abordat atât din perspectiva investitorului (fondatorului, asociatului)

Banca Națională a Moldovei a publicat datele preliminare privind conturile internaționale ale Republicii Moldova în trimestrul III al anului 2021.   Potrivit regulatorului, deficitul contului curent al balanței de plăți a RM, în trimestrul III 2021, s-a majorat comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului 2020, atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB. Deficitul a constituit $400,38 mil., fiind în creștere cu 14,1 la sută. Raportat la PIB, contul curent a constituit -10,2 la sută, față de -9,5 la sută în perioada similară a anului 2020. Această dinamică a fost determinată de creșterea deficitului comerțului exterior cu bunuri, în timp ce balanțele veniturilor secundare, serviciilor și a veniturilor primare s-au îmbunătățit.

Diplomele de recalificare profesională vor fi substituite cu certificate de recalificare profesională, iar beneficiarii vor avea posibilitatea de a deține respectivele certificate atât pe suport de hârtie, cât și în format electronic, iar oportunitatea verificării valabilității acestora la Centrul Tehnologiilor Informaționale și Comunicaționale în Educație ar putea asigura recunoașterea actelor de studii în contextul Acordurilor bilaterale semnate de Republica Moldova cu alte țări.