Persoana fizică G. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S. cu privire la rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului cu viciu juridic ascuns, solicitând desfiinţarea cu efect retroactiv a contractului, încasarea de la pârât în beneficiul său a sumei achitate pentru autoturismul vândut cu viciu juridic în sumă de 65 mii lei, a cheltuielilor suportate în rezultatul încheieri contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului în sumă de 2,69 mii lei (achitate ca taxe pentru folosirea drumurilor şi a altor taxe), a sumei de 2,03 mii lei ce constituie taxa de stat şi 3,35 mii lei cheltuieli pentru asistenţă juridică.

Conform unui comunicat al Serviciului Vamal, în perioada 17 — 23 septembrie 2018 veniturile încasate la bugetul de stat de către autoritatea vamală au constituit 451,3 mil. lei, cu 18,6 mil. lei în creştere faţă de săptămâna precedentă, fiind perfectate per total 10 870 de declarații vamale. Totodată, pe parcursul săptămânii trecute au fost relevate 154 de încălcări ale legislației vamale. Cele mai frecvente încălcări se referă la depășirea termenului de aflare pe teritoriul RM a autoturismelor cu numere de înmatriculare străine,

Probele și mostrele de mărfuri supuse reglementărilor vamale recepționate de la organele vamale și alte autorități publice vor fi verificate de Laboratorul Vamal (LV). Scopul verificării este determinarea corectitudinii clasificării acestora conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor pentru identificarea corespunzătoare a celor ce sunt supuse accizelor, pentru asigurarea sănătății oamenilor și animalelor, precum și protecției mediului înconjurător și în vederea identificării componenței chimice a mărfurilor. În Monitorul Oficial din 5 iulie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal nr. 140-O din 29.03.2019 cu privire la aprobarea Metodologiei privind prelevarea probelor și mostrelor de mărfuri și transmiterea acestora pentru încercări de laborator.

Lista agenților economici – întreprinderi ale industriei ușoare și a tipurilor de servicii prestate de către aceștia pe teritoriul Republicii Moldova solicitanților plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecționare activă scutite de TVA cu drept de deducere a fost actualizată. În Monitorul Oficial din 12 iulie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Economiei nr. 159 din 08.07.2019 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66 /2010.

Conform art. 234 alin. (2) Cod fiscal, persoana trasă la răspundere pentru încălcare fiscală beneficiază de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate în cazul în care respectă anumite condiții1. Totodată, dreptul de beneficiere de reducere cu 50 % la amenda pentru nerespectarea termenelor de repatriere a mijloacelor băneşti, mărfurilor și serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe (în continuare – repatriere) sunt mai blânde, deoarece, conform art. 5 alin. (8) din Legea nr. 1466/1998, condițiile stabilite pentru ca persoana trasă la răspundere pentru nerespectarea termenelor de repatriere să beneficieze de o reducere cu 50% a sancţiunilor pecuniare aplicate pentru această încălcare diferă de cele stabilite în art.234 alin.2 din CF.

Art.4 alin.(18) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal nr. 1417-XIII din 17.12.1997 prevede că, se scutesc de TVA fără drept de deducere materia primă, materialele, articolele de completare şi accesoriile necesare procesului propriu de producţie, importate de către organizaţiile şi întreprinderile societăţilor nevăzătorilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor, de asemenea se scutesc organizaţiile şi întreprinderile menţionate de la vărsarea la buget a sumei TVA pentru mărfurile produse şi serviciile prestate, conform listei organizaţiilor şi întreprinderilor respective, aprobată de Guvern

Vineri, 16 august, Parlamentul a votat în a doua lectură modificările la Codul fiscal și Codul vamal, care anulează facilitățile vamale și fiscale pentru magazinele, barurile și restaurantele ce activează în regim duty-free și amplasate la intrarea pe teritoriul Moldovei și pe teritoriul necontrolat de către organele constituționale ale RM. Proiectul, înaintat în calitate de inițiativă legislativă de un grup de deputați prevede că mărfurile străine livrate la magazinele, barurile şi restaurantele duty-free amplasate în zona intrării pe teritoriul RM, pe teritoriul RM sau pe teritoriul temporar necontrolat de către organele constituționale, pentru comercializare sunt plasate sub regimul vamal de import, cu perceperea drepturilor de import.

Cabinetul de miniștri a aprobat și a prezentat Parlamentului pentru examinare proiectul legii privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor. Acesta a fost elaborat de către experții Ministerul Justiţiei și Serviciului Prevenirii şi Combaterii Spălării Banilor (SPCSB) și transpune selectiv la nivel naţional prevederile Directivelor Uniunii Europene privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului. Scopul proiectului este asigurarea securităţii statului, protejării sistemului naţional financiar-bancar, financiar-nebancar şi a liber-profesioniştilor, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice.

Un medic a depus cerere de chemare în judecată împotriva instituției medico-sanitare publice (în continuare – IMSP) în care activa cu privire la recunoașterea evenimentului ca fiind accident de muncă, încasarea indemnizației, repararea prejudiciului material și moral. În motivarea acțiunii medicul a invocat că, conform ordinului de angajare şi a contractului individual de muncă, este angajatul IMSP, în funcţia medic psihiatru narcolog de gardă. La data de 8 decembrie 2016, când se afla la serviciul de gardă, fapt confirmat de IMSP, de către doi pacienții i-au fost aplicate multiple lovituri cu o rangă metalică, cauzându-i astfel mai multe vătămări corporale.

Entitatea, rezident al zonei economice libere, desfășoară activitate de construcție a unei secții de producție pentru un alt rezident al aceleiași zone economice libere. Contractul de antrepriză a fost semnat în februarie 2019, termenul de executare a lucrărilor fiind stabilit decembrie 2019. Entitatea deține o secție de producție în mun. Chișinău, în care se confecționează construcții metalice, care ulterior se utilizează la construcția obiectelor contractate. Cum urmează a fi impozitate la antreprenor operațiunile legate de construcția secției de producție pe teritoriul zonei?

Potrivit art.88 alin.(5) din Codul fiscal veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sînt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a) din Cod.

În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (11) din Codul fiscal, cheltuielile aferente reparaţiei curente şi capitale a mijloacelor fixe ce nu corespund prevederilor alin.(2) se permit spre deducere în limita a 15% din suma calculată a locaţiunii, arendei sau redevenţei (plăţii pentru concesiune), suportată pe parcursul perioadei fiscale, iar în cazul cheltuielilor de reparaţie a mijloacelor de transport aerian internaţional – în mărime de 100% din suma calculată a ratei de leasing operaţional, suportată pe parcursul perioadei fiscale.

Sectorul comerțului informal O problemă comună, adesea citată ca o problemă majoră în eficacitatea controlului evaluării, este sectorul comercial informal. Comerțul informal activează la diferite niveluri: de la mici întreprinderi individuale care tranzacționează mărfuri locale peste hotare până la operatori de rețele mai mari care realizează tranzacții în mai multe țări. În sensul prezentului articol „comerț informal” cuprinde, în principal, importatorii cu următoarele caracteristici esențiale: • tranzacții efectuate, de regulă, în numerar;

Persoanele străine, investitorii străini sau apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă sau din fondul forestier, sub sancţiunea nulităţii absolute al actului juridic de dobândire. Aceasta este una din prevederile proiectului noului Cod funciar, care, după avizare repetată, este propus pentru consultări publice de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului. Proiectul mai prevede, că în cazul dobândirii a terenurilor menționate prin moștenire, persoanele enumerate supra sunt obligate să le înstrăineze în termen de un an de zile, altfel autorităţile publice locale achiziţionează terenul, la valoarea de piaţă, în baza raportului de evaluare întocmit conform legislației, de la persoana care nu este în drept să-l deţină în proprietate.

Publicația Periodica ”Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea recomandărilor privind completarea anexelor 1D și 2D din Declarația VEN12. Pentru o bună însușire a celor expuse în continuare, sugerăm utilizatorilor noștri să ia cunoștință și de partea publicată anterior. Capitolul I.

Numărul membrilor Consiliului CTIF va fi stabilit prin ordinul Ministrului Finanţelor. Cancelaria de Stat propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de guvern pentru modificarea pct.11 din anexa nr.1 la Hotărârea nr. 125/2018 cu privire la Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe”. În momentul de faţă, Hotărârea nr.125/2018 stabilește expres numărul de membri ai Consiliului – 5 persoane, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Serviciului Fiscal de Stat şi ai Serviciului Vamal.

Acordarea despăgubirilor morale solicitate de salariaţi în cadrul conflictelor de muncă este recunoscută, în mod expres, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Prejudiciul moral se referă la o lezare adusă drepturilor extrapatrimoniale, neeconomice ale persoanei, provenind din atingerea adusă acelor valori sau atribuite ale individului care îi definesc personalitatea. Principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă şi a altor raporturi legate nemijlocit de acestea, ce reies din normele dreptului internațional şi din cele ale Constituţiei Republicii Moldova, include şi principiul „obligativitatea reparării integrale de către angajator a prejudiciului material şi a celui moral cauzate salariatului în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de muncă” ( art. 5 lit. k) din Codul muncii (CM)).

Începem în forță un an nou plin de evenimente, schimbări în diferite domenii și provocări. După ce am oferit contribuabililor în primele zile ale lunii ianuarie ediția actualizată a Codului fiscal, în februarie venim cu primul număr din anul 2020 al revistei „monitorul fiscal FISC.md”, care deja de 9 ani este alături de contribuabili pentru a-i ghida în implementarea corectă a legislației fiscale. Astfel, în articolul elaborat de către secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, șeful adjunct al Direcției politici fiscale și vamale, Corina Alexa, și consultantul principal din aceeași direcție, Inga Catană, sunt descrise detaliat principalele aspecte ale politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. Textul este publicat în rubrica Practica fiscală.

Mâine, 11 octombrie 2019, va apărea de sub tipar nr. 306-309 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova: Decret cu privire la promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 209/2016 privind deșeurile (nr. 1288-VIII, 3 octombrie 2019).

Anul 2020 s-a dovedit a fi unul foarte nefavorabil pentru producătorii agricoli din RM din punct de vedere al condițiilor climaterice.  Anterior, întru asigurarea unei producții stabile în sectorul agricol prin asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură, Parlamentul a aprobat Legea privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură nr. 243 din 08.07.2004 (Legea nr. 243/2004).   Potrivit art. 6 din Legea nr. 243/2004, riscul asigurat în agricultură este un eveniment natural, posibil și viitor,  dar incert, cum ar fi: influența nefavorabilă a condițiilor meteorologice, bolile/dăunătorii plantelor și animalelor, care poate provoca pierderi de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor conform indicațiilor serviciului veterinar de stat și în legătură cu apariția căruia se stabilesc obligații de asigurare.