Rezultatele cercetării „Repartizarea efectivului de salariați conform mărimii salariului calculat pentru luna septembrie 2020” realizate de Biroul Național de Statistică (BNS) denotă că câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat în luna septembrie a anului curent a constituit 7991,3 lei.   Două treimi din totalul salariaților (66,7%) au avut un salariu situat sub media pe țară (7991,3 lei), aproape fiecare al doilea salariat (47,3%) a avut un salariu mai mic de 6 mii lei, 31,5% din salariați au primit salarii cuprinse între 6 și 10 mii lei, iar 21,2% din totalul salariaților au avut salarii de peste 10 mii lei.  

Atunci când există o incertitudine în privința tratamentelor impozitului pe profit, o entitate trebuie să stabilească dacă să prezinte raționamentele analizate în determinarea profitului impozabil, bazelor fiscale, pierderilor fiscale neutilizate, creditelor fiscale neutilizate și cotelor de impozitare, aplicând pct. 122 din IAS 1 Prezentarea situațiilor financiare și informații despre ipotezele și estimările făcute în determinarea acestora, aplicând pct. 125-129 din IAS1. În Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 87 din 4 iunie 2019 privind acceptarea și publicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară.

Conform prevederilor art. 5 din Legea nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală și art. 47 din Legea nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni, entitățile cu capital public (întreprinderile de stat, municipale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public) sunt obligate să achite anual, către data de 30 iunie, defalcări și, respectiv, dividende din profitul net obținut în anul precedent.   Legile prenotate, precum și Hotărârea Guvernului nr. 110/2011 cu privire la unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net anual al societăţilor pe acţiuni cu cotă de participare a statului şi al întreprinderilor de stat conțin prevederi și termeni concreți aferente procedurii de calcul și achitare a defalcărilor și dividendelor ce necesită a fi respectate de către entitățile cu capital public.

Condițiile de beneficiere de reducerea amenzii aplicate în funcție de tipul acesteia Legislația Republicii Moldova prevede diferite tipuri de sancțiuni, printre care și sancțiunea cu amendă. Amenda este acel tip de sancțiune care poartă caracter economic, pecuniar și, pe lângă scopul de corectare și reeducare a persoanei care a săvârșit încălcarea, are și impact financiar asupra acesteia. În acest sens, legislația prevede și dreptul persoanei care este amendată de a beneficia de reducerea acesteia dacă întrunește condițiile impuse.

Ce este mai avantajos pentru entitate – să angajeze în baza unui contract de munca un contabil sau e mai eficientă alegerea unui contract de prestari servicii cu o entitate care prestează servicii de ținere a contabilității? Conducătorii entităților vor ști care este alegerea potrivită doar în urma unei analize profunde, bazate pe eficiența metodelor de lucru, costuri, rezultatele dorite etc., precum și prin analiza detaliată a avantajelor și dezavantajelor externalizării serviciilor contabile. În continuare vă propunem examinarea unor aspecte ale acestei dileme. Pentru o înțelegere mai bună a subiectului examinat, menționăm că externalizarea serviciilor contabile este procesul prin care o entitate deleagă şi încredinţează unei entități terțe o funcţie care face parte din activitatea sa și pe care trebuia să o asigure ea însăşi.

În premieră, în acest an, Centrul de instruire în finanțe, subdiviziunea structurală responsabilă de organizarea și desfășurarea cursurilor de instruire din cadrul Instituției Publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” a lansat un nou curs online în domeniul finanțelor publice, cu genericul: „Particularitățile salarizării personalului din sectorul bugetar”.   Instruirea a demarat în perioada 04-05.11.2020, iar obiectivul fundamental al acesteia constă în aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice în domeniul salarizării. Actualizarea informației pentru contabili a avut loc prin prisma modificări survenite la Legea nr. 270 din 23.11.2018, privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. La instruire au participat 32 de contabili din întreaga republică.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a executat toate lucrările prevăzute în contractul încheiat cu Ministerul Finanţelor privind dezvoltarea și asigurarea bunei funcţionări a Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice (SIGFP) ce aparține ministerului, se arată într-un raport al CTIF privind totalurile activității sale în primul semestru al anului 2019. Raportul precizează că acest sistem, administrat de CTIF, a funcționat în regim non-stop și fără blocaje, în perioada dată nefiind înregistrată nici o reclamație din partea utilizatorilor.

Cu începere din 1 ianuarie 2019, Legea privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (Legea nr. 271/2017) stabileşte cadrul juridic privind organizarea auditului de către entităţile de audit, reglementează exercitarea profesiei de auditor, supravegherea auditului, precum şi cerinţele specifice auditului entităţilor de interes public. Supravegherea publică a auditului, importanța căreia este subliniată de Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17.05.2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate, reprezintă unul din factorii de bază ai asigurării unui proces eficient de auditare a situațiilor financiare ale entităților.

Conform art.44 alin.(l) lit. c) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997, pentru persoanele juridice se aplică metoda de evidență a contabilității de angajamente. Totodată, potrivit art. 44 alin.(3) lit. b) din Codul fiscal, contabilitatea de angajament tratează recunoașterea deducerii în perioada fiscală în care au fost calculate sau au fost suportate cheltuielile ori au fost efectuate alte plăti, cu condiția că aceste cheltuieli şi plăţi nu trebuie raportate la o altă perioadă fiscală în scopul reflectării corecte a venitului.

Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană au semnat Acordul de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană pentru realizarea proiectului „Facilitatea de sprijin a răspunsului sistemului de sănătate la situația de urgență COVID-19 și realizarea reformelor conform Acordului de Asociere” în valoare de 9 mil. euro, asistență nerambursabilă. Acordul este destinat acordării suportului Republicii Moldova pentru a răspunde crizei provocate de pandemia COVID-19, precum și în implementarea reformelor asumate în cadrul  Acordului de Asociere UE-RM/Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (4) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 1-6, art. 22, în vigoare 1 ianuarie 2019), în cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii documentelor contabile, entitatea este obligată să le restabilească în termen de 3 luni de la data constatării faptului respectiv.

Japonia va oferi Republicii Moldova un credit preferențial în valoare de circa $18,65 mil. pentru susținerea fermierilor moldoveni. Creditul va fi utilizat pentru îmbunătățirea productivității agricole prin furnizarea tehnicii agricole și a echipamentului post-recoltare destinate întreprinderilor mici și mijlocii.   În acest sens, în cadrul ședinței plenare din 10 septembrie, Parlamentul a aprobat proiectele de lege privind ratificarea Acordului de împrumut dintre Guvernul Republicii Moldova și Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională, precum și a Acordului cu Guvernul Japoniei privind acordarea unui împrumut.

Capitolul I Capitolul I, partea a II-a Capitolul II Capitolul III

Firma de producere și comerț a importat marfă de uz casnic, care pe perioada de garanție este obligată să efectueze în caz de necesitate reparații fără plată. În acest scop furnizorul de marfă ne livrează piesele de schimb fără plată. Se va permite spre deduceri în scopuri fiscale valoarea pieselor de schimb primite fără plată, utilizate la reparația mărfii în perioada de garanție?

Pentru recunoașterea grupului de producători agricoli, administratorul sau reprezentantul grupului va depune la Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului o cerere, la care vor fi anexate: • copia legalizată de pe actele de constituire • copia de pe decizia adunării generale a grupului în care se menţionează acordul lor pentru efectuarea demersurilor legale în vederea recunoaşterii ca grup de producători • dovada deţinerii legale a terenurilor agricole de către fiecare membru • declaraţia pe propria răspundere a fiecărui membru al grupului din care să rezulte că nu aparţine unui alt grup.Guvernul a aprobat, în cadrul ședinței de ieri, 23 septembrie 2020, proiectul  hotărârii pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de recunoaștere a grupurilor de producători agricoli.

În Monitorul Oficial din 18 decembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 915 din 16 decembrie 2020 pentru aprobarea proiectului de lege cu privire la grupurile de acțiune locală (GAL). Documentul are ca scop crearea cadrului legal privind constituirea și funcționarea grupurilor de acțiune locală ca entitate juridică specifică, dat fiind faptul că la moment acestea nu sunt înregistrate în calitate de persoane juridice din lipsa reglementării formei de organizare a acestora în cadrul legal.Necesitatea aprobării documentului este determinată de modificările operate la Legea cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural ce se referă la crearea programului de stat LEADER, finanțat din surse publice, în valoare de până la 5% din Fondul Național

Entitatea C SRL, potrivit prevederilor art. 541 alin. (3) din CF, poate alege regimul fiscal privind impozitul pe venit. Ce regim fiscal este obligată să aplice entitatea C SRL în cazul în care regimul nu este specificat în politica de contabilitate? În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (1) și (3) din CF, subiecţi ai impunerii sunt agenţii economici care nu sunt înregistraţi ca plătitori de TVA, cu excepţia gospodăriilor ţărănești (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum și agenţilor economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri și management (pct. 70.22 din Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei) este mai mare de 60% din venitul din vânzări.

Curtea de Conturi a depistat, în urma auditului gestionării mijloacelor Fondului Viei şi Vinului, că 40 de agenți economici care au exportat vinuri, nu au prezentat dările de seamă Serviciului Fiscal de Stat și că 9 agenți economici au diminuat calculele prezentate SFS față de volumele real exportate. Astfel, calculele și, respectiv, restanțele la plata contribuțiilor au fost diminuate cel puţin cu 6,3 mil. lei. În Monitorul Oficial din 22 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr. 57 din 24 octombrie 2019 cu privire la Raportul auditului conformității gestionării mijloacelor Fondului Viei şi Vinului.

Veniturile obținute de instituția de învăţământ profesional tehnic din prestarea contra plată a serviciilor educaționale nu vor fi utilizate exclusiv pentru dezvoltarea instituţiei, pentru că se propune excluderea acestei prevederi din Hotărârea nr. 1077/2016 cu privire la finanțarea în bază de cost per elev a instituțiilor publice de învăţământ profesional tehnic. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea unor hotărâri ale Executivului în contextul regimului economico-financiar de autogestiune al acestor instituții de învățământ.

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a lansat proiectul de asistență tehnică „SME Policy Support Window”, obiectivul acestuia fiind îmbunătățirea condițiilor de viață pentru o dezvoltare durabilă și incluzivă a întreprinderilor mici și mijlocii din zonele rurale.   Proiectul, cu o durată de 29 de luni, se va axa pe reducerea disparităților economice și sociale din zonele rurale prin introducerea inițiativelor active de ocupare a forței de muncă  și dezvoltarea IMM-urilor în aceste zone. Beneficiar indirect ai proiectului va fi populația rurală din Moldova, care va obține condiții de viață și de muncă mai bune, inclusiv locuri de muncă noi.