Mecanismul de exercitare a unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri este stabilit prin Legea nr.22 din 23.02.2018, prevederile căreia au intrat în vigoare la data de 2 septembrie 2018. Potrivit noțiunii expuse la art.2 din Legea nominalizată, „ziler” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă şi care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

Într-o societate modernă, fiecare persoană fizică (bărbat sau femeie) care prestează o anumită muncă este remunerată pentru aceasta. În cazul în care persoana prestează munca conform unei anumite specialități, calificări sau într-o anumită funcție, acesteia i se achită un salariu de către angajator, în baza contractului individual de muncă.

O persoană fizică a înstrăinat un activ de capital, care i-a servit acestuia până la momentul vânzării ca locuință de bază, iar potrivit clauzelor contractuale plata se efectuează în două tranșe în ani diferiți (50% în 2016 și 50% în 2017). Care este corectitudinea principiului de determinare a creșterii de capital în raport cu sumele încasate pentru anii respectivi de la înstrăinarea imobilului, prin prisma aplicării cotelor de impozitare în vigoare pentru anii menționați cât și a facilităților prevăzute pentru locuința de bază.

La entitatea ONG, în cadrul unui proiect, câteva persoane fizice au elaborat manuale, caiete, teste etc. În baza contractelor de autor încheiate, autorul transmite integral către entitate produsul final şi drepturile sale exclusive de valorificare a lui. Entitatea ONG înregistrează aceste drepturi de autor în componența imobilizărilor necorporale (dacă da, durata de utilizare va fi durata proiectului?) sau la cheltuielile aferente mijloacelor cu destinație specială?

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a luat act de aprobarea pachetului legislativ destinat stimulării mediului de afaceri prin reducerea presiunii fiscale și introducerea unor facilități în derularea activității economice. CCI consideră că companiile moldovenești, dar și cele străine vor obţine beneficii de pe urma acestor măsuri, deoarece povara fiscală pe care trebuie să o suporte este încă destul de importantă.

Anexele nr. 1 și 2 din Hotărîrea Guvernului nr. 246 din 8 aprilie „Cu privire la modul de aplicare a cotei zero a TVA la livrările de mărfuri, servicii efectuate pe teritoriul ţării şi de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale pentru proiectele de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte” au fost completate.

Problema spațiului locativ, precum și problemele dintre companiile de construcții și persoanele care investesc în construcția apartamentelor, sunt majore. Cetăţenii-investitori nu sunt protejaţi în procesele de insolvabilitate a companiilor de construcţii. Deşi în ultimii ani s-a mărit considerabil numărul companiilor de construcţii care au falimentat fără a finaliza blocurile finanţate din investiţiile cetăţenilor, legislația cu privire la insolvabilitate nu prevede careva amendamente suplimentare pentru cazurile de falimentare a companiilor de construcţii care nu şi-au onorat obligaţiile faţă de zeci şi sute de creditori-persoane fizice.

Cererea pentru emiterea soluţiei fiscale individuale anticipate poate fi respinsă de Serviciul Fiscal de Stat în modul stabilit de Guvernul RM, anterior această atribuție aparținând Ministerului Finanţelor. În MO din 30 noiembrie 2018 a fost publicată Legea nr.229 din 1 noiembrie 2018 cu privire la modificarea unor acte legislative, art.I a căreia prevede introducerea modificărilor și completărilor în Codul fiscal (CF). Astfel, Codul este completat cu prevederea că în cadrul Serviciului Fiscal de Stat (SFS) este instituit Colegiul Serviciului Fiscal de Stat, de competența căruia ține emiterea soluției fiscale individuale anticipate.

Conform prevederilor art. 228 alin. (1) din Codul fiscal, prin majorare de întîrziere (penalitate) se semnifică suma calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp. Aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat sau alt organ abilitat a majorării de întîrziere este obligatorie, independent de forma de constrîngere. Majorarea de întîrziere reprezintă o parte din obligaţia fiscală şi se percepe în modul stabilit pentru impunerea fiscală.

Societățile comerciale sunt constituite cu scopul de a desfășura activitate de întreprinzător, obținerea în rezultatul acesteia a unor beneficii şi distribuirea lor între asociați cu titlu de dividende. Societățile comerciale pot fi constituite doar sub formele stabilite la art.106 alin. (2) din Codul civil, adică sub formă de societate în nume colectiv, de societate în comandită, de societate cu răspundere limitată şi de societate pe acțiuni.

Un proiect de lege ce prevede liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală a fost înregistrat în Parlament. Proiectul prevede acordarea posibilităţii persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova să declare capitalul ce le aparţine, care anterior se afla în posesiunea altor persoane fizice sau nu era declarat.

1. (28.7.8) Se consideră acordarea împrumutului de mijloace bănești între agenți economici ca o livrare impozabilă? 2. (28.7.4) Se va constata oare primirea sumei privind clauza penală ca livrare (scutită sau impozabilă)?

Vinieta pentru autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova se va achita la intrarea în țară. Parlamentul a votat, în ultima ședință legislativă din această sesiune, un proiect de lege ce se referă la modificarea sistemului actual de taxe pentru folosirea drumurilor. Proiectul are drept scop concretizarea atribuțiilor de control în domeniul transportului rutier, autorizarea intrării sau părăsirii teritoriului țării, precum și stabilirea taxei sau vinietei pentru folosirea drumurilor în RM de către autovehiculele neînmatriculate în ţară, în funcție de categoria autovehiculului rutier și termenul de ședere.

Atât veniturile, cât şi cheltuielile Fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) în anul 2019 ar putea contitui peste 7,326 mld. lei, informează Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM). Proiectul legii FAOAM pentru anul 2019 a fost discutat în cadrul ședinței Consiliului de administrație al CNAM. Conform documentului, prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă ar putea fi păstrată la nivelul ultimilor ani şi va constitui 4 056 lei. De asemenea, va fi menţinută reducerea cu 50% a primei în sumă fixă pentru majoritatea categoriilor de plătitori şi cu 75% pentru proprietarii de terenuri cu destinaţie agricolă, în cazul achitării până pe 1 aprilie 2019.

Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 101 din Codul fiscal (CF). Prin noțiunea „Activitate profesională în sectorul justiției”, expusă la art. 5 pct. 362) din CF, se subînțelege activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

În prezent pe teritoriul Republicii Moldova activează 7 zone economice libere/zonele antreprenoriatului liber (în continuare ZEL), care sunt amplasate în toate regiunile țării. Accesul liber al mărfurilor în zonă, coroborat cu regimul mai liberal al impozitelor asupra profitului realizat în zonă, reprezintă premise favorabile atragerii de capital străin în zona liberă. Obiectivul articolului îl prezintă examinarea particularităților specifice aferente activității ZEL cu referire la contabilitatea și fiscalitatea acesteia.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” amintește tuturor contribuabililor că, pe data de 25 martie, expiră termenul de depunere de către persoanele juridice a Declarației cu privire la impozitul pe venit. De astăzi revenim în sprijinul contabililor cu seria de articole expuse cu știință de cauză de un practician, care împarte experiența cu Dvs. Totodată, articolele corespund poziției oficiale a Serviciului fiscal de Stat. Declarația cu privire la impozitul pe venit (în continuare - Declarația) se completează în conformitate cu Anexa nr.2 „Modul de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit” la Ordinul MF nr.162 din 26.09.2018, care urmează a fi depusă în mod obligatoriu de următoarele categorii de contribuabili:

Inspectoratul Fiscal pe mun. Chișinău informează că pe 20.07.2016 pe pagina web a primăriei municipiului Chișinău — www.chisinau.md a fost publicată Decizia Consiliului municipal Chișinău nr.2/4 din 05 iulie 2016 ,,Cu privire la aprobarea și punerea în aplicare a taxelor locale pentru anul 2016”

Potrivit art.17 alin.(10) al Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007, cu modificările şi completările ulterioare, contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, potrivit naturii sau sursei de provenienţă a acestora.

Începând cu 1 octombrie 2018, urmează a fi aplicat un regim special de impunere pentru angajații conducători auto din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi, care este reglementat de art. 881 din Codul fiscal (CF). Potrivit prevederilor, angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi, care plătesc conducătorului auto angajat (ce efectuează transport rutier de persoane în regim de taxi) salariu, sunt obligați să calculeze și să achite la buget un impozit pe venit în mărime fixă de 500 de lei lunar din venitul ce nu depășește 10 mii lei pe lună pentru fiecare angajat. Suma venitului lunar ce depășește limita stabilită de 10 mii de lei se supune impozitării, prin aplicarea regimului fiscal general prevăzut la art.88 din CF, începând cu primul leu al depășirii, cu aplicarea cotelor de impozitare stabilite la art.15 din CF.