Cum se determină venitul impozabil obținut din retragerea mijloacelor bănești prin intermediul piețelor financiare (tip CFD, Forex etc.) de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător? Se va califica în acest caz venitul din investiții obținut prin intermediul platformelor de Trading drept creștere de capital?

În scopul dezvoltării economice și creării noilor locuri de muncă în unele regiuni, vor fi acordate ajutoare de stat pentru dezvoltare regională, care urmează a fi evaluate de Consiliul Concurenței prin prisma Legii nr. 139/2012 cu privire la ajutorul de stat. În Monitorul Oficial din 22 ianuarie 2021 a fost publicată Hotărârea nr. 02 din 15 octombrie 2020 cu privire la aprobarea Regulamentului privind evaluarea ajutorului de stat pentru dezvoltare regională.   Prevederile Regulamentului se aplică de Consiliul Concurenței la evaluarea ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională pentru investiții acordate întreprinderilor mari, mici şi mijlocii, ajutoarelor de stat pentru dezvoltare urbană şi, în anumite circumstanțe excepționale, ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională de exploatare.

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

 În cazul în care în actul de control s-a constatat încălcarea de efectuare faţă de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează plăţi în numerar, inclusiv prin intermediul terminalului de plată în numerar (terminalului cash-in), în sumă ce depăşeşte cumulativ plafonul lunar de 100 000 de lei, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, se aplică sancţiuni conform legislaţiei. 

În urma deciziei judecătorești emise în anul 2022, debitorul este obligat să transmită un mijloc fix (bun imobil) în contul datoriei, în vederea stingerii obligației față de creditor. Asupra mijlocului fix a fost aplicat sechestru. Cum se documentează transmiterea proprietății sechestrate? Creditorul are obligația de a calcula/achita TVA la transmiterea proprietății sechestrate de către debitor? Cum reflectă creditorul tranzacția respectivă în Declarația privind TVA?

Contract de societate civilă (conform art. 1926 Cod civil (CC)), reprezintă cazul în care două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile.

Agentul economic, în cursul perioadei fiscale curente, a deținut în proprietate un mijloc de transport, pentru care a achitat taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehicule (taxa). Urmare a producerii unui accident rutier, mijlocul de transport cu referință a fost radiat din Registrul de stat al transporturilor. Poate fi solicitată în acest caz restituirea taxei achitate pentru perioada fiscală aferentă anului 2022 în temeiul acestui fapt?

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil). Contractul de locațiune a unui bun imobil sau mobil dintre persoanele juridice şi persoanele fizice

Subiecții care urmează să înregistreze contractul de locațiune în termen de 7 zile de la data încheierii contractului la Serviciul Fiscal de Stat, sunt persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art.54, precum şi altor persoane decât cele specificate la art.90 din Codul fiscal, în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) proprietate imobiliară.

Starea de urgență pe teritoriul administrativ al mun. Chișinău se menține până la 15 martie 2022, cu respectarea măsurilor obligatorii de respectare a regulilor de sănătate publică stabilite anterior: purtarea măștilor în spațiile închise, evitarea aglomerațiilor, păstrarea distanței fizice de minim un metru etc.   Astăzi, 13 ianuarie 2022, Comisia Extraordinară de Sănătate publică a mun. Chișinău a adoptat Hotărârea nr.50, ținând cont de prognozele creșterii cazurilor de contaminare cu Covid19 până la 1000 per zi, dintre care circa 200 de persoane ar necesita  internare în spitale.   În funcție de necesitate, măsurile de sănătate publică ar putea fi revizuite, se spune în Hotărâre.

Prin Legea nr. 283 din 05.12.2024 (în continuare – Legea nr. 283/2024), care a intrat în vigoare din 1 ianuarie 2025, a fost modificată Legea nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului (în continuare – Legea nr. 1540/1998). De menționat că ultimele intervenții de ordin legislativ vin să clarifice anumite aspecte care erau mai mult sau mai puțin interpretabile anterior.

Structurile asociative ale producătorilor și ale comercianților care plasează pe piață și comercializează produsele ambalate, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 379 din 18.06.2025 cu privire la stabilirea Sistemului

În scopul eficientizării administrării contribuabililor mari şi îmbunătăţirii colectării încasărilor la bugetul public naţional, în temeiul prevederilor art. 133 alin. (2) pct. 35) din Codul fiscal nr.1163/1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție specială din 8 februarie 2007)

Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea componenței nominale a Comitetului de supraveghere a auditului, care este unul din organele de conducere a I.P. Consiliul de supraveghere publică a auditului. Proiectul are ca scop asigurarea activității Comitetului în componența nominală deplină.   În conformitate cu Regulamentul de activitate al Consiliului de supraveghere publică a auditului, Comitetul este format din 7 membri nepracticieni, care posedă cunoştinţe în domeniul economic sau în cel juridic şi are următoarea componenţă: doi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, un reprezentant al Băncii Naţionale a

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării în comun cu Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) au elaborat proiectul Regulamentului privind modul de compensare a unor cheltuieli suportate de persoanele fizice ce desfășoară activități independente (Regulament) ce va stabili condițiile de acordare a compensațiilor pentru unele cheltuieli efectuate de persoanele fizice ce desfășoară activități independente, reglementate de art. 696 - 6913 din Codul fiscal (CF), care, la data de 31 decembrie 2022, erau titulare de patentă pentru desfășurarea comerțului cu amănuntul.

Starea de urgență în sănătate publică declarată prin Hotărârea Comisiei naționale extraordinare de sănătate publică nr. 61 din 9 septembrie 2021 este prelungită până la 15 aprilie 2022. Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a publicat ieri, 14 martie, Hotărârea nr. 5,  prin care  începând cu 16 martie 2022 se aplică următoarele măsuri de prevenire și control al infecției COVID-19:   1.1. purtarea măștilor de protecție este obligatorie în transportul public, instituțiile medico-sanitare, instituțiile farmaceutice, instituțiile de plasament, unitățile comerciale cu amănuntul și centrele comerciale;   1.2. purtarea măștilor de protecție este recomandată în spațiile publice închise, care nu sunt menționate la punctul 1.1, în special în zone cu potențial de aglomerare, precum: spații de uz comun la locul de muncă și studii, săli de ședințe, săli de concerte, teatre, cinematografe, întruniri și evenimente publice etc.;  

Legislația Republicii Moldova nu reglementează statutul cryptomonedei (monedă virtuală sau cryptovalută) și nu recunoaște aceste instrumente drept monede electronice de plată în sensul Legii nr 114/2012 privind serviciile de plată și moneda electronică.  Însă, în lipsa unor reglementări speciale vizavi de statutul cryptovalutei în Republica Moldova, aceasta (cryptovaluta) se califică drept o proprietate (un activ) a persoanei fizice care o deține.

Organizația necomercială se constituie benevol. Nimeni nu poate fi constrâns să fondeze organizații necomerciale, să devină membru al unei asociații obștești sau să fie sancționat pentru că a fondat, pentru că este sau nu este membru al unei organizații necomerciale. Persoanele se pot asocia fără a fi obligate să-și înregistreze organizația. Aceste prevederi sunt incluse în Legea nr. 86 din 11 iulie 2020 cu privire la organizațiile necomerciale (Legea nr. 86/2020), publicată luni, 27 iulie, în „Monitorul oficial”.   Potrivit acesteia, organizația necomercială este persoana juridică al cărei scop principal este altul decât obținerea de venit. În sensul legii date, organizații necomerciale sunt: asociația obștească, fundația și instituția privată.

Conform art. 6 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, începând cu 1 ianuarie 2021, întreprinderea are dreptul să efectueze în raport cu alte întreprinderi plăţi în numerar în sumă ce nu depăşeşte 10 000  lei pentru fiecare tranzacţie, dar nu mai mult de 100 000 lei lunar. Din conținutul prevederilor menționate supra apare întrebarea: cine va fi sancționat în cazul în care între două întreprinderi se efectuează achitări în numerar care depășesc limita de 10 000 lei pentru fiecare tranzacție?

Prin Legea nr.93 din 07.04.2022 (Legea nr.93/2022) au fost operate modificări la un șir de legi aferente sectorului financiar, în partea ce ține de procesul de creditare. Astfel, Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (Legea nr.202/2017) a fost completată cu art. 381 care impune băncile să respecte, începând cu 29 mai 2022, anumite cerințe în vederea asigurării unei creditări responsabile a consumatorilor, și anume: anterior încheierii unui contract de credit, banca trebuie să evalueze bonitatea consumatorului în conformitate cu cerințele de creditare responsabilă aprobate de Banca Națională a Moldovei (BNM);