Veniturile bugetului de stat în anul 2021 au fost realizate în sumă de 49 383,8 mil. lei și sunt în creștere cu 7,7% față de indicatorul precizat. Reamintim că pe parcursul anului precedent au fost operate modificări la Legea bugetului de stat și, ca urmare, veniturile au fost precizate în sumă de 45 864,9 mil. lei, cu 4449,5 mil. lei mai mult decât suma aprobată inițial. Comparativ cu anul 2020, veniturile bugetului de stat s-au majorat cu 28,3% în urma relansării economiei după criza provocată de pandemie. Astfel, ponderea veniturilor bugetului de stat în bugetul public național a constituit 63,8%, iar ca pondere în PIB acestea au constituit 20,4%.   Raportul privind executarea bugetului de stat pentru anul 2021 a fost prezentat astăzi, 1 iunie, în ședința Executivului și urmează a fi transmis Parlamentului pentru aprobare.

Ministerul Finanțelor emite pe piața internă două tipuri de valori mobiliare de stat: bonuri de trezorerie și obligațiuni de stat.

Noțiunea mărcii și semnele ce pot fi înregistrate ca marcă În conformitate cu art.2 din Legea nr.38/2008 privind protecția mărcilor, marca este orice semn (vizual, sonor, olfactiv, tactil) care serveşte la individualizarea şi deosebirea produselor şi/sau serviciilor unei

Dreptul la pensie îl are persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de legislaţia naţională. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanţiile juridice acordate salariaţilor cu statut oficial de pensionar. Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute

Introducerea IFRS 17 Contracte de asigurare a schimbat în mod semnificativ modul în care companiile de asigurări recunosc, evaluează și prezintă contractele de asigurare în situațiile lor financiare. Unul dintre cele mai importante aspecte ale IFRS 17 este marja de serviciu contractuală (CSM),

Studiu de caz. Entitatea A a semnat un contract de antrepriză cu entitatea B în luna februarie 2022. Conform contractului, entitatea A urmează să efectueze lucrări de termoizolare a blocului locativ în proces de construcție al entității B, în valoare totală de 2 mil. lei (fără TVA).

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.   Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

Datoria de stat administrată de Guvern, conform datelor de la sfârșitul lunii martie 2021, a atins nivelul de 70,9 mld. lei. Datoria internă, care deține ponderea 44,4% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 31,5 mld. lei și s-a majorat cu 32,1% față de aceeași perioadă din anul precedent, iar datoria de stat externă, având o pondere de 55,6% în total, a atins 39,4 mld. lei, înregistrând o creștere cu 30,2%. Datele sunt reflectate în Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova, făcut public de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Majorarea nivelului de îndatorare a țării este rezultatul împrumuturilor interne și externe la care a recurs Guvernul țării în contextul pandemiei.

Este de remarcat faptul că, în procesul de evidență contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare, se utilizează în comunicare mai mult noțiunile de „reguli contabile”, „corectitudine”, „imagine fidelă”, „neutralitate”, „momentul înregistrării”, care

Guvernul Republicii Moldova intenționează atragerea împrumutului de stat extern din partea Fondului Monetar Internațional prin intermediul mecanismului de finanțare extinsă (EFF) în sumă de 266,7 mil. drepturi speciale de tragere (DST) (circa $560 mil.), precum și prin intermediul mecanismului extins de creditare (EFC), în sumă de 104,75 mil. DST, ce vor fi utilizate pentru finanțarea necesităților bugetului de stat.    Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 22 decembrie, proiectele de hotărâri cu privire la aprobarea proiectelor de lege privind atragerea împrumutului de stat extern.  

Pentru acoperirea cheltuielilor bugetare în contextul pandemiei, Guvernul RM a apelat la împrumuturi interne și externe, fapt ce a majorat nivelul de îndatorare a țării, care se menține și în anul curent.   Datele din Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM făcut public de Ministerul Economiei și infrastructurii arată că, la situația de la sfârșitul lunii februarie 2021, datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 69,8 mld. lei. Datoria internă, care deține ponderea 44% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 30,7 mld. lei și a crescut cu 29,3% față de aceeași perioadă din anul precedent. Datoria de stat externă, având o pondere de 56% în total, a atins 39,1 mld. lei, majorându-se cu 33,2 la sută.

Instituția fiduciei a fost introdusă în Codul civil (în continuare – CC) prin Legea nr. 133/2018 privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, care a intrat în vigoare la 01.03.2019 (cu unele excepții), și a avut drept scop modernizarea dreptul privat al Republicii Moldova şi,

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.   În articolul „Patrimoniul public transmis în gestiune (economică, delegată), comodat și alte forme de folosință.

Prin Legea nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) au fost operate un șir de modificări la Codul fiscal și alte acte normative conexe. În continuare vom prezenta principalele modificări/completări

În contextul implementării măsurilor de îmbunătățire a eficacității cheltuielilor bugetare, dezvoltării și utilizării metodelor de finanțare a cheltuielilor orientate către rezultat, utilizării eficiente și transparente a mijloacelor bugetare în conformitate cu prioritățile politicii statului, sarcina principală

Adoptarea legislației cu privire la parcurile pentru tehnologia informației a fost cea mai importantă inițiativă de dezvoltare a industriei IT din Republica Moldova și de sporire a competitivității acesteia la nivel regional.   Primul parc IT virtual a fost lansat la 1 ianuarie 2018, iar rezultatele nu s-au lăsat mult așteptate.  Numărul rezidenților Moldova IT Park a depășit, recent, cifra de 600 companii, dintre care 100 companii au aderat la parcul IT pe parcursul anului 2020. Aproape 50% dintre rezidenți sunt companii create după lansarea Moldova IT Park.

Criza pandemică a generat costuri mari și, pentru acoperirea cheltuielilor bugetare, Guvernul a apelat la împrumuturi interne și externe, fapt ce a majorat nivelul de îndatorare a țării. Conform datelor din Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a RM oferită către Ministerul Economiei și Infrastructurii, la sfârșitul lunii noiembrie 2020 datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 66 mld. lei.   Datoria internă, care deține ponderea 44,1% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,1 mld. lei și a crescut cu 25,9% față de perioada similară din anul precedent. Datoria de stat externă, având o pondere de 55,9% în total, a însumat 36,9 mld. lei, majorându-se cu 25,9%

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova (CV) a fost aprobat în lectură finală în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent și urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023. Adoptarea documentului derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de RM în partea ce vizează armonizarea cadrului vamal național la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013, precum și la alte 8 acte normative ale Uniunii Europene.   Implementarea noului act normativ are obiectiv principal intensificarea comerțului internațional prin: armonizarea cadrului legislativ național vamal la standardele europene; reducerea costurilor legate de declararea mărfurilor; utilizarea tehnologiilor informaționale pentru toate procedurile vamale;

Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) propune revizuirea modului și condițiilor de acordare a permisiunii de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului în marcă, desen sau model industrial, fiind elaborat proiectul unui nou Regulament, propus pentru examinare Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător.   Autorii proiectului menționează că, deși în condițiile actuale cadrul juridic național stabilește posibilitatea acordării permisiunii de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu unele excepții, au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, aprobate prin Legea