Parteneriatul public-privat (în continuare PPP) a devenit în ultimele decenii un mecanism strategic prin care statele încearcă să suplinească resursele financiare limitate și să asigure implementarea unor proiecte de interes public major. Acest instrument juridic și

Răspunderea juridică reprezintă acea formă a răspunderii sociale, stabilită de stat în urma încălcării normelor de drept printr-un fapt ilicit și care determină suportarea consecințelor stabilite de lege, de către cel vinovat, inclusiv prin utilizarea forței de constrângere a statului în scopul de a restabili ordinea de drept lezată.

Indiferent dacă ești un șofer experimentat sau tocmai ți-ai cumpărat mașină, asigurarea auto este una dintre cele mai importante responsabilități, aceasta reprezentând un instrument important de protecție financiară, juridică și socială, atât pentru șoferi, cât și pentru ceilalți participanți la trafic.

În cazul în care către întreprinderea din Republica Moldova receptionează de la Zoom invoice-ul cu TVA, urmează sau nu aceasta să declarare suma TVA la importul de servicii, și care sunt acțiunile întreprinderii aferent invoice-ului cu TVA inclus?

Conform art.5 pct. 361) din Codul fiscal (CF) activităţi independente reprezintă activităţi de comerţ desfăşurate de către o persoană fizică rezidentă doar în mod individual, fără a constitui o formă organizatorico-juridică, în urma desfăşurării cărora se obţine venit.

În acest articol vom oferi explicații cu privire la particularitățile privind întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare de către autoritățile/instituțiile bugetare, precum și vom analiza modificările operate în normele metodologice, care au intrat în vigoare pe parcursul anului 2024.

Pe parcursul lunilor ianuarie - februarie 2022, avocatul Ionescu a activat în cadrul Biroului de Avocați „Partenerii”, fiind și fondator al acestuia, unde a realizat venituri sub formă de onorarii. Începând cu luna martie 2022, avocatul Ionescu își încheie activitatea în cadrul BAA „Partenerii”, înregistrând activitatea drept „Cabinet al avocatului Ionescu”

Orice om ar dori să-și crească economiile cât mai mult și cât mai repede posibil. De această dorință profită organizatorii de piramide financiare, cu toate că acestea în niciun caz nu pot fi considerate instrumente de economisire, contrar imaginației multor persoane naive.

În corespundere cu art. 72 alin. (1) din Codul vamal nr. 95/2021 (în continuare – Cod), baza iniţială pentru valoarea în vamă a mărfurilor este valoarea de tranzacţie, adică preţul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri, ajustat, dacă este cazul, atunci când acestea sunt vândute

Unele entități micro, mici sau mijlocii, pentru perioadele fiscale 2023-2025, nu vor fi obligate să achite impozitul pe venit în cazul în care nu vor repartiza profitul net pentru aceste perioade fiscale, iar obligația de achitare a impozitului pe venit va apărea concomitent cu plata dividendelor.

Începând cu ziua astăzi, 17 mai, în cadrul posturilor vamale 2200 Râbnița (PVI), 2220 Rezina pod (PVIC) și 2240 Criuleni 14,18 (PVIC), de luni până vineri, în intervalul orelor 08.00-18.00, vor activa grupurile de control comun, formate din angajații Serviciului Vamal, Inspectoratului General al Poliției, Agenției Naționale Transport Auto, Inspectoratului pentru Protecția Mediului și Serviciului Fiscal de Stat, comunică Serviciul Vamal.   Acestea au ca scop verificarea mărfurilor clasificate la pozițiile tarifare 7201, 7202, 7204* la livrarea acestora către agenții economici din raioanele de est ale Republicii Moldova și asigurarea unui mecanism de interoperabilitate între autoritățile de supraveghere și control conform competențelor.

Prin prezentul articol, vom analiza normele privind prețurile de transfer, conform legislației naționale, ținând cont de prevederile Legii nr. 256/2022, prin care acestea au fost introduse, precum și de modificările operate prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală).

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul RM a adoptat Legea nr. 193 pentru modificarea unor acte normative (reglementarea raporturilor conexe prestării muncii prin agent de muncă temporară, securității și sănătății în muncă a unor categorii de lucrători, a unor aspecte legate de raporturile de muncă, a răspunderii contravenționale etc.) (în continuare Legea nr. 193/2025). Această lege organică, publicată în MO al RM nr. 441-444, art. 602, din 21 august 2025, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

În următorul articol vom răspunde la întrebările: Cine urmează să achite impozitul pe venit și să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET18) în cazul în care a fost efectuată donația unui bun imobil?

Care sunt aspectele contabile, fiscale și vamale, la primirea de către o întreprindere de stat (municipală) neplătitoare de TVA, cu titlul gratuit, a unui activ nematerial de la persoana juridică nerezident (un soft - program informațional), ce va fi instalat la distantă ( prin internet)?

Pe măsură ce se apropie sfârșitul anului fiscal, contribuabilii urmează să acorde o atenție sporită procesului de închidere a exercițiului financiar și pregătirii raportărilor aferente impozitului pe venit. Această etapă presupune verificarea respectării obligațiilor fiscale, calcularea corectă a impozitului datorat precum și completarea și depunerea declarațiilor anuale.

Entitatea raportoare urmează să aibă certitudinea că cunoaşte cine este beneficiarul efectiv și înţelege structura proprietăţii şi structura de control ale clientului, iar identificarea beneficiarului efectiv şi adoptarea de măsuri adecvate şi bazate pe risc pentru verificarea identităţii acestuia va fi efectuată utlizând documente, informații și date relevante obținute dintr-o sursă sigură și independentă.

Inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM), sub aspectul respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă au verificat în lunile ianuarie-aprilie curent  695 unități (cu un număr de 55,2 mii salariaţii), inclusiv 400 unități din sectorul real, 291 autorități – din sectorul public și 4 angajatori persoane fizice. Astfel, au fost efectuate 252 controale în domeniul raporturilor de muncă, 51 – securității și sănătății în muncă, 386 – complexe și 6 – în domeniul migrației de muncă.   Potrivit datelor ISM, din numărul total de verificări 484 constituie controale planificate (225 – în sectorul public și 259 – în sectorul real) şi 211 – inopinate (66 – în sectorul public și 145 – în sectorul real).

Comercializarea ilegală a bunurilor care constituie ajutoare umanitare va fi sancționată cu amendă de la 40 la 60 UC aplicată persoanei fizice și cu amendă de la 75 la 100 UC în cazul persoanei cu funcție de răspundere. Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 71 de voturi, proiectul de lege pentru modificarea Codului contravențional.   Astfel, proiectul prevede completarea CC cu art. 3274 ce va reglementa sancționarea în cazul comercializării ilegale a bunurilor ce constituie ajutoare umanitare, iar competența stabilirii contravenției respective va aparține Ministerului Afacerilor Interne.