Pe parcursul anului 2019 au fost constatate 38,4 mii contravenții și adoptate 37,9 mii decizii de aplicare a pedepsei în cazul contravenţiilor ce afectează activitatea de întreprinzător, fiscalitatea, activitatea vamală şi valorile mobiliare, potrivit datelor cu privire la contravențiile aplicate în anul trecut, publicate de Biroul Național de Statistică. Principala sancțiune pentru această categorie de contravenții a fost amenda, concomitent pentru 673 contravenții a fost aplicată confiscarea, iar în cazul a 59 a fost aplicată ridicarea contraechivalentă a obiectului.

În Parlament este înregistrat un proiect de lege ce are ca scop aducerea în concordanță a prevederilor legislației ce reglementează mediul de afaceri cu prevederile Legii Concurenței. Astfel, autorii propun excluderea din sursele de venit a sumelor obţinute de pe urma acordului (convenţiei) de neangajare în activitatea de concurenţă. Totodată, se solicită includerea în art. 131 din Codul fiscal, ce conține lista instituțiilor care sunt în drept să primească informaţii cu privire la un contribuabil concret de la organele de administrare fiscală, a Consiliului Concurenței, în scopul examinării cazurilor din domeniu, ajutorului de stat și publicității.

Pachetul de legi pro-business pentru unii este o evoluție firească și multașteptată, pentru alții – o revoluție. Indiferent de aprecieri, avem o nouă realitate, căreia trebuie să ne conformăm. Despre provocări și reticență, creșterea economică și baza fiscală, așteptările mediului de afaceri și ale guvernării am discutat cu secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu. — Dle Chicu, care au fost cele mai mari provocări pentru Dumneavoastră, la revenirea în cadrul Ministerului Finanțelor în calitatea de secretar general de stat?

În data de 12 decembrie 2020, în Republica Moldova a intrat în vigoare Legea nr.75 din 21.05.2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor („Legea 75/2020”).   Această lege stabilește un mecanism pentru implementarea prevederilor art. 35 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 308 din 22.12.2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului („Legea 308/2017”), care conține lista sancțiunilor pecuniare aplicabile.   

Agențiile private ce desfășoară activitate legată de plasarea în câmpul muncii a cetățenilor vor solicita o singură licență și vor declara la Agenția Servicii Publice partenerii străini cu care colaborează, pentru a fi incluși în această licență. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a propus spre consultare proiectul hotărârii cu privire la aprobarea proiectului de lege privind modificarea unor acte normative. Astfel, se prevede instituirea unui sistem care ar permite agenților economici să activeze într-un regim liberalizat, însă cu instituirea unui mecanism riguros de sancționare în caz de depistare a activității ilicite.

Ce sancțiuni pot fi aplicate de către Serviciul Fiscal de Stat în cadrul controalelor efectuate pentru verificarea corectitudinii stabilirii prețurilor pentru produsele social importante? Prin Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 3 din 23 martie 2020, a fost instituit moratoriul, până la data de 1 iunie 2020, asupra controlului de stat, cu anumite excepții prevăzute de aceeași Dispoziție. Una din excepții este neaplicarea moratoriului asupra controlului modului de formare şi aplicare a preţurilor.

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

Analizând informația din Sistemul informațional al Serviciul Fiscal de Stat „Contul curent al contribuabilului”, autoritatea fiscală a constatat că, SA „A.”, în procedura planului, înregistra o restanță în sumă de 483937 de lei, iar conform contului curent detaliat restanță față de bugetul public național la clasificația economică 114110 – Taxa pe valoare adăugată constituia 383910,81 de lei. Respectiv, SFS a emis ordinul incaso prin care a dispus încasarea forțată din contul SA ,,A” a sumei de 61389,44 de lei, scadența cărora a survenit în perioada de după deschiderea procedurii de restructurare.

Sărbătorile profesionale nu sunt zile oficiale nelucrătoare în RM și se sărbătoresc fără suspendarea activității de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la instituirea 50 de sărbători profesionale ale salariaţilor din RM. Respectiv și în zilele de sărbătoare nelucrătoare în temeiul alin. (2) art. 111 din Codul muncii aprobat prin Legea nr. 154-XV din 28.03.2003 (Lege nr.154/2003) se admit lucrările în unităţile a căror oprire nu este posibilă în legătură cu condiţiile tehnice şi de producţie, lucrările determinate de necesitatea deservirii populaţiei, precum şi lucrările urgente de reparaţie şi de încărcare-descărcare.

- Pe parcursul anului curent Serviciul Fiscal de Stat a întreprins mai multe acțiuni în vederea majorării nivelului de conformare benevolă în rândul contribuabililor. Despre ce rezultate putem vorbi la acest capitol și cum apreciați impactul măsurilor întreprinse?

Săvârșirea unei încălcări a legislației presupune atragerea persoanei la răspundere. Totuși, Codul fiscal (CF) prevede anumite excepții de care poate beneficia contribuabilul care a admis o încălcare constatată de Serviciul Fiscal de Stat (SFS). În articolul dat vom evidenția aceste situații și vom constata care sunt aceste „beneficii”:   Aplicarea amenzii doar pentru încălcarea fiscală semnificativă  

La 25 mai 2018 a intrat în vigoare ultimul act din pachetul legislativ de acte europene din domeniul protecției datelor cu caracter personal — Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date (GDPR), aprobat la 27 aprilie 2016 de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.

Codul Contravențional poate fi completat cu un articol (4051) ce va stabili dreptul constatării și examinării unor contravenții de Agenția „Moldsilva”. Proiectul de lege este înregistrat în Parlament. Astfel, contravențiile prevăzute la art. 120-130 (tăierea ilegală sau vătămarea arborilor, încălcarea modului şi a termenelor de împădurire a parchetelor exploatate şi a terenurilor neîmpădurite etc.), art. 132-137 (darea în exploatare a obiectivelor de producţie fără instalaţiile de prevenire a impactului negativ asupra pădurilor, încălcarea regulilor sanitare în păduri și spaţii verzi etc.) și art. 139-142 (încălcarea regimului de protecţie a obiectelor şi complexelor din fondul ariilor natural protejate de stat, încălcarea modului de folosire a fondului de exploatare, recoltare, transportare şi de export al lemnului etc.) vor putea fi constatate de „Moldsilva”.

Cetățenii RM, care au lucrat în Franța și vor reveni acasă, vor deveni beneficiari ai Programului Oficiului Francez pentru Imigrare și Integrare (OFII). Guvernul a aprobat în cadrul sedinţei din 21 noiembrie curent Acordul – cadru de parteneriat dintre Ministerul Sănătății, Muncii și Protecție Sociale și OFII pentru punerea în aplicare a Programului OFII de ajutor pentru reintegrare în Republica Moldova.

Prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, Parlamentul și-a propus să reglementeze noi prevederi de efectuare a controalelor în vederea eliminării oricăror presiuni neîntemeiate asupra mediului de afaceri prin intermediul controalelor. Astfel, conform modificărilor operate la Legea nr.131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, la efectuarea controlului planificat sau inopinat, organul de control urmează să aibă în vedere prioritar posibilitatea efectuării controlului prin solicitare directă de la persoana controlată a documentației şi a altei informații conform alin.(12) a art.4.

Serviciul Fiscal de Stat vine cu o serie de precizări menite să prevină cazurile de escrocherie din partea persoanelor care s-ar putea prezenta drept inspectori fiscali și ar întreprinde tentative ilegale de verificare a agenților economici pentru a obține beneficii financiare. Astfel, menționăm că, la iniţierea controlului fiscal la faţa locului sau la inițierea procesului de constatare a faptei contravenționale, funcţionarul este obligat să prezinte contribuabilului Decizia de iniţiere a controlului, în baza căreia sunt efectuate controalele respective, şi legitimația de serviciu.

Recent Curtea Constituțională a examinat o cauză, la originea căreia se află situația de întocmire de către Inspectoratul de Stat al Muncii a unui proces-verbal cu privire la constatarea contravenției prevăzute de art.551 din Codul contravențional (CC) în privința unei întreprinderi. Procesul-verbal a fost întocmit ca urmare a faptului de admitere la muncă a două persoane fără încheierea contractului individual de muncă. Amintim că, munca nedeclarată reprezintă o încălcare a legislației, sancțiunea pentru aceasta fiind stabilită în art. 551 din CC, care instituie răspunderea persoanelor care admit utilizarea muncii nedeclarate. Astfel, acesta prevede următoarele amenzi: – pentru fiecare persoană fizică – de la 60 la 90 de unităţi convenţionale; – pentru persoana cu funcție de răspundere – de la 150 la 210 de unităţi convenţionale; – pentru persoana juridică – de la 210 la 300 de unităţi convenţionale.

În anul 2018, pentru încălcarea modului de prezentare de către contribuabili a dării de seamă fiscale au fost aplicate amenzi în 9,5 mii de cazuri, cu 15,4% mai mult comparativ cu anul 2017. Biroul Național de Statistică a publicat informația cu privire la contravențiile constatate în anul 2018, conform căreia în anul trecut au fost constatate, per total, 426,3 mii contravenţii, cu 24,1 mii mai puține comparativ cu anul 2017. Astfel, au fost comise 51 mii contravenții ce afectează activitatea de întreprinzător, fiscalitatea, activitatea vamală și cea din domeniul valorilor imobiliare. Acestea reprezintă 12,2% din numărul total, micșorându-se, totuși, cu 5,6% comparativ cu anul precedent.

Denunţarea practicilor ilegale şi a altor dezvăluiri de interes public prin promovarea climatului de integritate în sectoarele public și privat, dar şi asigurarea protecției avertizorilor împotriva răzbunării, prevenirea și sancţionarea răzbunărilor împotriva avertizorilor de integritate sunt scopurile proiectului de lege privind avertizorii de integritate, aprobat în şedinţa Guvernului de ieri, 12 martie. Astfel, Executivul susţine dezvăluirile acţiunilor ilegale din cadrul entităţilor publice şi private, descrie procedura de examinare a acestor dezvăluiri, prevede drepturile avertizorilor de integritate şi măsurile de protecție ale acestora, obligațiile angajatorilor, competențele autorităților responsabile de examinarea unor asemenea dezvăluiri.

Necesitatea relansării comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare economică, inclusiv în vederea eliminării tarifelor vamale pentru 14 categorii de produse, introduse în 2014 și a rezolvării problemelor transportatorilor au fost discutate de prim-ministrul Maia Sandu și vicepremierul Federației Ruse, Dmitrii Kozak. Părțile au subliniat disponibilitatea de a relansa un dialog constructiv, bazat pe respect reciproc față de interesele naționale. Maia Sandu a subliniat că nu sunt incompatibilități dintre Zona de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare UE-RM și zona liberă de comerț în cadrul CSI.