Clădirile, în care activează instituțiile publice și autoritățile publice locale (de învăţământ, sănătate, cultură, sport, de protecţie şi asistenţă socială, precum şi sediile administraţiei publice), transmise în contul cotelor-părţi valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole, ar putea cădea sub incidența Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr.488/1999 în cazul în care nu se află în evidenţă nici la proprietarii cotelor părţi-valorice, nici la autoritățile publice locale, nefiind determinate drepturile şi obligaţiile între părți, în scopul evitării distrugerii totale sau parțiale a imobilelor.  

Impozitul pe bunurile imobiliare este un impozit local care reprezintă o plată obligatorie la buget de la valoarea bunurilor imobiliare și este reglementat de titlul VI al Codului fiscal.

Autoritățile au elaborat cadrul legal pentru compensarea parțială din bugetul de stat a cheltuielilor angajatorilor în contextul pandemiei. Astfel, pe agenda ședinței secretarilor generali de astăzi, 28 octombrie,  este  inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea unor măsuri de susținere a angajatorilor și salariaților în condițiile aplicării măsurilor de restricție pe perioada pandemiei de COVID-19, prin care se propune aprobarea: Regulamentului privind acordarea din bugetul de stat a indemnizației salariaților cu copii cu vârstă de până la 12 ani și copii cu dizabilități care beneficiază de zile libere în cazul suspendării temporare a procesului educațional în regim fizic

Contractul de formare profesională în învățământul dual (în continuare – ÎD) se încheie pentru o perioadă determinată, de minimum un an și de maximum 3 ani, conform cadrului normativ: instruirea teoretică se realizează în instituţia de învățământ, iar cea practică – la întreprindere. În tabelul de mai jos găsiţi norme

O problemă frecventă este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public. Administrarea neconformă a bunurilor publice și managementul necorespunzător al patrimoniului public generează riscuri de înstrăinare a proprietății publice și de neacumulare a veniturilor generate din administrarea patrimoniului.

Personalul unităților bugetare va putea beneficia de sporul de compensare pentru munca prestată în condiţii de risc sporit pentru sănătate, prevede Legea nr. 204 din 24 decembrie 2021 (politica fiscală și vamală 2022) prin care au fost operate modificări și în Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.   Astfel, suplimentar la sporurile acordate în temeiul art. 10 al Legii nr. 270/2018, bugetarii vor beneficia, după caz, și de sporul de compensare pentru munca prestată în condiţii de risc sporit pentru sănătate.

Regulamentele privind acordarea din bugetul de stat  a indemnizațiilor salariaților cu copii în vârstă de până la 12 ani și copii cu dezabilități, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educațional în regim cu prezență fizică; a indemnizației pentru șomajul tehnic, instituit ca urmare a declarării stării de urgență, de asediu și de război și a restricțiilor impuse de starea de urgență în sănătate publică; a compensației salariaților pentru implementarea măsurilor speciale privind asigurarea securității, protecției vieții și sănătății populației aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 316 în ședința din 3 noiembrie 2021 (HG nr. 316/2021)  au intrat în vigoare vineri, 5 noiembrie, fiind publicate în MO al RM.

Pentru depunerea contestațiilor de către operatorii economici în cadrul procedurilor de achiziție publică, sectorială și de concesiune se va achita o taxă de stat în valoare de 0,5% din valoarea estimate a procedurii, dar nu mai mult de 50 mii lei. În Monitorul Oficial din 16 mai curent a fost publicată Legea nr. 94 din 8 mai pentru modificarea unor acte normative (introducerea taxei de stat la depunerea

Cota TVA în mărime de 6% la serviciile de cazare, produsele alimentare/băuturi, cu excepția producției alcoolice, pentru agenții economici din sectorul HoReCa, ar putea fi aplicată începând cu 1 octombrie curent, prin derogare de la art. 56 alin (2) al Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative.   Inițiativa legislativă prin care se propune accelerarea intrării în vigoare a  Legii nr. 76/2021 cu privire la impozitarea specială a serviciilor realizate în cadrul activităților atribuite la secțiunea I din CAEM (aplicarea cotei reduse la TVA pe perioada stării de urgență sau pe perioada stării de urgență în sănătate publică) a fost aprobată astăzi, 22 septembrie, de Comisia economie, buget și finanțe.

În Monitorul Oficial de astăzi, 15 octombrie, a fost publicată Legea nr. 132 din 7 octombrie 2021 pentru modificarea Codului de executare, prin care au fost aprobate măsurile ce au drept scop crearea unui mecanism de protecție în cadrul procesului de urmărire a bunurilor debitorului și membrii familie sale.   Astfel, urmărirea bunurilor imobile ale debitorului nu va fi efectuată în cazul documentelor executorii privind creanțele a căror valoare nu depășește 15 salarii medii pe economie (130740 lei), în situația în care debitorul și familia sa au unica viză de domiciliu în acea locuință, precum și cu condiția ca soțul/soția, copilul minor sau persoana aflată la întreținere să nu dețină o altă locuință în proprietate sau în folosință.

În ședința de astăzi a Parlamentului, cu 83 de voturi ale deputaților, în lectură finală au fost aprobate modificări și completări în Codul muncii, Legea salarizării și Legea salarizării în sectorul bugetar, scopul intervenției în aceste acte legislative fiind motivarea angajaților pentru prestarea muncii în condiții cu risc sporit.   Astfel, pentru munca prestată în condiții nefavorabile și a celor cu risc sporit pentru sănătate pe perioada decretării stării de urgență în sănătate publică, salariaților li se vor stabili sporuri de compensare. Cuantumul sporurilor urmează a fi stabilite de Guvern în funcție de greutate și nocivitate, cu consultarea patronatelor și sindicatelor, dar nu poate fi mai mic decât cel prevăzută de Legea salarizării.

Guvernul a aprobat în ședința din 30 octombrie curent bugetul Instituției Publice „Consiliul de supraveghere publică a auditului” pentru anul 2025. Astfel, veniturile instituției vor constitui 4 372,3 mii de lei și cheltuielile 4 744,4 mii de lei, cu un deficit în sumă de 372,1 mii de lei.

În 2023, autoritățile din RM au inițiat o reformă semnificativă a sectorului financiar, orientată spre creșterea stabilității și a rezilienței sistemului. Reforma a vizat consolidarea cerințelor de capital și de guvernanță a entităților financiare, precum și extinderea măsurilor de protecție a consumatorilor.

Guvernul, în cadrul ședinței din 3 aprilie curent, a aprobat proiectul legii privind recunoașterea reciprocă a produselor comercializate în mod legal în statele membre ale Uniunii Europene, care are drept scop facilitarea liberei circulații a mărfurilor între UE și Republica Moldova pentru mărfuri care nu se supun legislației de armonizare a UE.

În Monitorul Oficial de astăzi, 12 noiembrie, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 333 din 10 noiembrie 2021 cu privire la aprobarea Regulamentului privind acordarea ajutorului salariaților cu regim de activitatea redus.   Regimul de activitate redusă, în sensul Regulamentului, reprezintă regimul de muncă săptămânal redus cu cel mult 50% la nivel de unitate pentru cel puțin 25% din numărul efectiv al salariaților din cadrul entității.

Pe parcursul anului 2021 din cauza situației excepționale declarate în legătură cu pandemia COVID-19, o parte din angajații întreprinderii „X” fie s-au aflat în șomaj tehnic, fie au lucrat de la distanță, iar timp de aproximativ 2 luni o parte din mijloacele fixe ale întreprinderii nu a fost folosite în activitatea de întreprinzător a acesteia. În asemenea situație se va calcula sau nu amortizarea în scopuri fiscale aferentă mijloacelor fixe care nu au fost utilizate temporar în activitatea întreprinderii?

Potrivit prevederilor art.7 alin.(2) și alin.(3) lit.f3)-f5) al Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietății publice nr.121/2007, organul abilitat cu administrarea şi deetatizarea proprietății publice a statului este Agenția Proprietății Publice (APP). În domeniul administrării proprietății publice, de competența organului abilitat ține:

Ieri, 19 aprilie 2021 a fost aprobată Dispoziția nr. 4 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.    Potrivit Dispoziției:   1  Prevederile Hotărârii nr. 51 din 19 martie 2021 și Hotărârii nr. 53 din 26 martie 2021 ale Comisiei naționale extraordinare de sănătate publică, în măsura în care nu contravin prevederilor dispozițiilor Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, produc efecte juridice pe toata perioada stării de urgență.

Activitatea piețelor comerciale va fi reglementată de către Comisiile teritoriale extraordinare de sănătate publică, care vor institui măsurile de sănătate publică ce se impun în corespundere cu gradul de alertă din teritoriul administrativ gestionat. Decizia a fost luată astăzi în cadrul Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică. Totodată, se dispune autorităților publice responsabile, în limitele competențelor, efectuarea până la data de 28 februarie 2021 a unui control mai riguros, privind respectarea de către persoanele fizice şi persoanele juridice, care efectuează activităţi de transport feroviar şi rutier de persoane în trafic local, municipal/raional/interraional, internaţional cât şi activităţi conexe. În acest sens, CNESP a decis suspendarea, până la 28 februarie, a prevederii ce limitează numărul de persoane în transportul rutier, feroviar, în trafic raional, local și municipal. Hotărârea CNESP nr. 46 din 20 februarie poate fi consultată aici

Pentru gestionarea eficientă a proiectelor de investiții capitale la nivel sectorial, în cadrul direcțiilor economico-financiare din ministere vor fi desemnate subdiviziuni responsabile de