Încasările la BPN administrate de Serviciul Fiscal de Stat în primele luni ale anului curent s-au majorat cu 672,4 mil. lei comparativ cu perioada similară a anului 2016 sau cu 18,8%. Astfel, cifra încasărilor constituie 4257,1 mil. lei. Comparativ cu sarcina stabilită, SFS a acumulat cu 245,0 mil. lei sau cu 6,11% mai mult.

• Ministerul finanţelor a prezintat proiectul ce prevede stabilirea formei și descrierea modului de completare a trei formulare a dărilor de seamă ce urmează a fi prezentate de către rezidenții parcurilor IT aferente impozitului unic.

În perioada 24 — 30 septembrie 2018, veniturile încasate la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au constituit 466,2 milioane lei, fiind perfectate per total 11 189 de declarații vamale. La capitolul combaterea fraudelor vamale, pe parcursul săptămânii trecute, au fost relevate 134 de încălcări ale legislației vamale.

O companie din Moldova a contractat un împrumut de la o companie nerezidentă cu care aceasta are semnat un Acord privind evitarea dublei impuneri. În baza contractului de împrumut, pe lângă dobânda care urmează a fi achitată de către compania rezidentă, aceasta suportă anumite cheltuieli aferente achitării și are un comision unic odată cu primirea împrumutului. Urmează a fi reținut impozitul la sursa de plată din comisionul unic? Se aplică asupra acestuia aceleași abordări ca și în cazul dobânzilor?

Sectorul comerțului informal O problemă comună, adesea citată ca o problemă majoră în eficacitatea controlului evaluării, este sectorul comercial informal. Comerțul informal activează la diferite niveluri: de la mici întreprinderi individuale care tranzacționează mărfuri locale peste hotare până la operatori de rețele mai mari care realizează tranzacții în mai multe țări. În sensul prezentului articol „comerț informal” cuprinde, în principal, importatorii cu următoarele caracteristici esențiale: • tranzacții efectuate, de regulă, în numerar;

Ministerul Finanțelor a inclus în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 propunerea ce vizează stabilirea în calitate de subiect impozabil cu TVA în Republica Moldova a nerezidenților care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în RM și prestează servicii prin intermediul rețelelor electronice persoanelor fizice rezidente sau livrează mărfuri cu utilizarea unei interfețe electronice ce facilitează vânzarea la distanță a mărfurilor. Conform proiectului, compania nerezidentă care prestează servicii electronice persoanelor fizice rezidente urmează să se înregistreze la Serviciul Fiscal de Stat, cu achitarea și declararea trimestrială a TVA pe livrările de servicii în adresa persoanelor fizice rezidente. Procesul de solicitare a codului fiscal, de prezentare a informației privind TVA va putea fi efectuat la distanță, prin intermediul serviciului electronic E-commerce-VAT office plasat pe pagina oficială a SFS.

În prezentul articol sunt oferite răspunsuri la unele întrebări, care apar în activitatea agenților economici cu referință la modul de documentare și de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri, care, până a fi puse în libera circulație, sunt plasate într-un regim vamal temporar, ce are drept efect suspendarea de drepturile de import.  Ce acte normative reglementează regimul de antrepozit vamal?

ÎCS „GNF …Energie” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, intervenient accesoriu G. S., cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că, la data de 21 aprilie 2018, ANRE a adoptat decizia nr. 207 privind obligarea ÎCS „GNF…Energie” SRL să încheie contractul de furnizare a energiei electrice la locul de consum cu solicitantul G.S., care a procurat locuința de la compania de construcție. Reclamanta a mai indicat că a contestat decizia indicată supra cu cerere prealabilă, însă a primit răspunsul ANRE prin care a fost informată despre respingerea cererii prealabile.

România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, 36 % din veniturile din TVA preconizate nefiind încasate în 2017, urmată de Grecia (34 %) şi Lituania (25 %), potrivit unui studiu publicat joi de Comisia Europeană. Ţările din UE au pierdut 137 de mld. euro în 2017, prin neîncasarea unor venituri reprezentând TVA. Aşa-numitul „deficit de încasare a TVA” – sau diferenţa globală dintre veniturile din TVA preconizate şi suma efectiv colectată – a scăzut într-o anumită măsură în comparaţie cu anii precedenţi, însă continuă să fie foarte mare.

În ediția Monitorului Oficial, nr. 171-180 din 2 iunie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de hotărâre a Parlamentului pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat în anul 2016. Raportul conție date privind executarea bugetului de stat pe anul 2016, inclusiv venituri, cheltuieli, deficit și surse de finanțare a deficitului, precum și informație despre datoria de stat și soldurile de mijloace bănești în conturile bugetului de stat.

Ministerul Finanțelor își propune pentru anul viitor creșterea salariilor cu 6–10% pentru majoritatea angajaților, iar pentru o altă categorie de salariați, cum ar fi primari, directori și directori adjuncți de școală, pompieri, bucătari, militari, creșterile vor fi mai mari, cu 400-2500 lei. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul Conferinței Macro 2019 – Atenuarea inegalităților: o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă, organizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.

Întreprinderea arendează de la persoana fizica un teren agricol care îl folosește în activitatea de turism rural. Din această plată de arenda nu se retine impozit pe venit la sursa de plata (CF art. 90 alin.1). În același contract este indicată și arenda construcțiilor hidrotehnice (dambe, iazuri etc.). Din acestea se retine impozitul pe venit la sursa de plată? Plata pentru arendă indicată în contract indică suma pentru toate aceste bunuri.

Consiliul de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a decis vineri, 16 august, după dezbateri în ședința publică, majorarea cu 5,58 la sută a prețului reglementat la energia electrică furnizată populației de către compania Gas Natural Fenosa Furnizare Energie. Potrivit hotărârii ANRE, prețul la energia electrică furnizată de Gas Natural Fenosa Furnizare Energie consumatorilor casnici a fost stabilit la nivel de 189 bani pentru un kilowatt/oră, față de cel actual de 179. Pentru consumatorii ale căror instalații sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de tensiune medie (6–10 kV) prețul a fost redus de la 160 la 153 bani pentru un kilowatt/oră și pentru consumatorii racordați la rețelele de distribuție de tensiune înaltă (35, 100 kV), a fost majorat de la 134 bani pentru un kilowatt/oră la 138 bani.

Veniturile obținute din activitatea agricolă de către micii producători în anul 2018 constituie, în medie, 5565 lei per gospodărie și 14 425 lei la 1 ha, potrivit datelor Biroului Național de Statistică cu referire la activitatea agricolă a micilor producători agricoli în anul 2018. Datele se referă la gospodăriile care dispun numai de loturi pe lângă casă. Totodată, costul materialelor și serviciilor procurate a fost, în medie, de 3381 lei pe o gospodărie, iar la 1 ha – de 8764 lei. În cazul gospodăriilor care dispun de loturi pe lângă casă și terenuri de fermier, veniturile obținute pe o gospodărie constituie 11 185 lei, iar la 1 ha – 9940 lei. Costul materialelor și serviciilor procurate în acest caz a fost de 5470 lei, iar la 1 ha – de 4861 lei.

În anul viitor bugetul asigurărilor sociale de stat va avea, atât la venituri, cât și la cheltuieli 23,4 mld. lei. Ieri, 5 decembrie, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat. După cum a menționat ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, creșterea veniturilor BASS pentru anul 2020 se estimează cu 9,6% comparativ cu veniturile aprobate pentru anul curent. Totodată, în structura veniturilor bugetului de asigurări sociale de stat, resursele generale vor constitui 63,6%, iar transferurile de la bugetul de stat — 36,4%.

Întreprinderile și organizațiile înregistrate în Republica Moldova indiferent de forma de proprietate, precum și persoanele fizice care produc bunuri materiale sau prestează servicii pe teritoriul țării, sunt invitate să participe la concursul „Marca comercială a Anului”, organizat de Camera de Comerț și Industrie în parteneriat cu Agenția pentru Proprietatea Intelectuală. Acesta a fost lansat astăzi, 5 februarie, în cadrul unei conferințe de presă. Pretendenții urmează să depună dosarul de participare până la 1 aprilie 2020, la sediul CCI. Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț, a menționat că, în acest an, a fost simplificată procedura de prezentare a pachetului de documente, fiind stabilit un număr mai mic de acte.

La situația din 1 iunie 2017, potrivit datelor publicate de Casa Națională de Asigurări Sociale, bugetul asigurărilor sociale de stat, conform clasificației economice, la partea de venituri, a fost executat în sumă de 7,51 mld. lei, suma dată fiind preconizată pentru anul 2017 în mărime de 17,51 mld. lei. În același timp, la situația din 1 iunie 2016, veniturile respective au fost executat în sumă de 6,49 mld. lei.

Persoana fizică nerezidentă, prin intermediul rețelelor de socializare, a prestat agentului economic servicii de publicitate, postând pe profilul său produsele agentului economic rezident. Urmează oare agentul economic să rețină la sursa de plată impozitul pe venit din plățile efectuate în folosul nerezidentului?

Serviciul Fiscal de Stat aduce la cunoștință că remitențele de peste hotare nu sunt supuse impozitării. Potrivit prevederilor Codului fiscal, persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova sunt obligate să achite impozit pe venit din veniturile obținute peste hotarele RM doar în următoarele cazuri: a) dacă veniturile sunt obținute din afara Republicii Moldova, activitatea fiind desfășurată în Republica Moldova; b) venitul se califică a fi din investiții sau financiar (de exemplu, dividende, dobânzi, royalty).

În primele opt luni ale anului 2019, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit 24 741,1 mil. lei, dintre care veniturile generale și colectate – 24 548,7 mil. lei, iar veniturile proiectelor finanțate din surse externe – 192,4 mil. lei, comunică Ministerul Finanțelor. Comparativ cu perioada similară a anului 2018, veniturile totale ale bugetului de stat sunt mai mari cu 6,2% sau cu 1 438,6 mil. lei în urma creșterii veniturilor generale și colectate cu 6,9%. Partea de cheltuieli în perioada de referință constituie 27 131,5 mil. lei, fiind mai mari cu 14,8% față de perioada similară a anului 2018. Veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018, sunt mai mari cu 3,2%, constituind 11 008,0 mil. lei.