Contribuabilul – persoana fizică ce nu desfășoară activitate de întreprinzător dorește să transmită în locațiune proprietatea ce îi aparține – un bun imobiliar. Ce obligații fiscale apar în urma acestei operațiuni? Care sunt modalitățile de înregistrare a contractelor? Care este corectitudinea impozitării venitului obținut și achitării impozitului pe venit?

Inspectoratul de Stat al Muncii va verifica 1450 de agenți economici pe parcursul anului curent, potrivit Graficului controalelor planificate pentru anul 2020, publicat pe pagina web a instituției. Astfel, în trimestrul I, III și IV urmează a fi verificați câte 362 de agenți economici, iar în trimestrul II – 364. În anul 2019 au fost verificați 1683 de agenți economici, potrivit Planului controalelor planificate aprobat prin Ordinul nr. 28-a din 26 noiembrie 2018.

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

Principale acte normative care reglementează domeniul aplicării echipamentelor de casă și de control (ECC) sunt Codul fiscal, Codul contravențional nr. 218/2008, Hotărârea Guvernului 141/2019 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă şi de control la efectuarea decontărilor (HG nr.141), Cerințele tehnice față de mașinile de casă și de control, aprobate prin Decizia Comisiei interdepartamentale pentru mașinile de casă și control din 17.07.1998, Ordinul SFS nr. 131/2019 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de evidenţă şi sigilare a echipamentelor de casă şi de control (Regulament) și altele.

Компенсация за концессию активов и земельных участков в соответствии с договорами, заключенными на основании государственно-частного партнерства, а также годовой роялти за право суперфиция на земельный участок, принадлежащий административно-территориальным единицам в соответствии c положениям ст. 29 Закона о введении в действие Гражданского кодекса № 1125-XV от 13 июня 2002 г. перечисляется в местный бюджет второго уровня (код ECO 141542) и первого уровня (код ECO 141543), в зависимости от местонахождения объекта компенсации.

Serviciul Fiscal de Stat îndeamnă contribuabilii să respecte prevederile legislației naționale. Astfel, în baza unui plan de acțiuni privind sensibilizarea contribuabililor despre necesitatea achitării impozitelor și eliberării bonurilor de casă, SFS a desfășurat, în perioada lunii decembrie 2019, ședințe de conformare cu contribuabilii din domeniul comerțului (produse alimentare, mărfuri de larg consum, materiale de construcție); prestării serviciilor (frizerii, saloane estetice, de masaj și întreținere corporală) și casele de schimb valutar. Aceste segmente ale economiei naționale au fost selectate în baza unei analize de specialitate care a demonstrat risc de admitere a încălcărilor privind disciplina de casă.

В соответствии со ст. 93 п. 4) Налогового кодекса (НК), поставка (оказание) услуг это деятельность по оказанию материальных и нематериальных потребительских и производственных услуг, включающая передачу собственности в аренду, имущественный наем, узуфрукт, операционный лизинг, передачу, за оплату или без оплаты, прав на использование любых товаров, объектов промышленной собственности и объектов авторского права и смежных прав; деятельность по выполнению, за оплату или без оплаты, строительно- монтажных, ремонтных, научно- исследовательских, опытно- конструкторских и других работ;

Ca rezultat al controlului prin metoda verificării tematice, la entitatea „Y” SRL s-a constatat că aceasta nu a înregistrat în RGEFF mai multe facturi fiscale emise în perioada iulie-august 2019. În cazul dat entității îi vor fi aplicate anumite sancțiuni, ținând cont de modificările recente în legislație? Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 171 din 19.12.2019 au fost operate modificări în CF, prin care s-au abrogat normele privind înregistrarea facturilor fiscale în RGEFF și sancțiunea privind neînregistrarea acestora (articolul 1181 și art. 260 alin. (41) din CF).

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova (CV) a fost aprobat în lectură finală în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent și urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023. Adoptarea documentului derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de RM în partea ce vizează armonizarea cadrului vamal național la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013, precum și la alte 8 acte normative ale Uniunii Europene.   Implementarea noului act normativ are obiectiv principal intensificarea comerțului internațional prin: armonizarea cadrului legislativ național vamal la standardele europene; reducerea costurilor legate de declararea mărfurilor; utilizarea tehnologiilor informaționale pentru toate procedurile vamale;

În trimestrul II 2018 câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 6 369,8 lei, înregistrând o creștere de 13,0% față de trimestrul II 2017. Potrivit datelor Biroului National de Statistică, în sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit în trimestrul II – 5 569,3 lei (+13,1 % față de trimestrul II 2017), iar în sectorul economic (real) – 6 679,6 lei (+12,7 % față de trimestrul II 2017). Cele mai mari salarii au fost primite de angajații ITC – 14 026,3 lei (+ 19,7% față de aceeași perioadă a anului precedent), industria financiară și asigurări — 11.724,7 lei (+ 11,6%), și furnizarea de energie electrică, gaz, apă, aer condiționat — 10 939,2 lei (+ 9,6%), activități științifice și tehnice — 8531,1 lei (+ 14,5%).

În conformitate cu prevederile art. 49 alin. (1) din capitolul V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal, sunt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, distinct, pentru etapa I și, respectiv, etapa a II-a a perioadei fiscale 2018:

O persoană fizică, în decursul anului 2019, a obținut venituri de la activitatea salarială în cadrul unei întreprinderi și al unui contract de prestări servicii încheiat cu o companie rezidentă a parcului IT. La locul de muncă a beneficiat de scutirea personală și scutirea pentru două persoane întreținute (copii). Ținând cont de faptul că a obținut venit de la compania rezidentă a parcului IT, persoana fizică pierde dreptul la scutirile utilizate? Este necesar să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit CET18 (în continuare – CET18) și să își excludă scutirile?

Amendamente la Codul civil, aprobate prin Legea nr.133, care a intrat în vigoare la 14 ianuarie 2019, au provocat și necesitatea modificărilor și completărilor ce țin de particularitățile insolvabilității masei succesorale în Legea insolvabilității nr. 149 (art. XVI din Legea nr. 133). Astfel, în Legea nr.149 a fost introdus Capitolul IX1 (art.2351 – 23516). Astăzi vom examina noile prevederi ale legii insolvabilității. Conform prevederilor art. 2351, dispoziţiile Legii se aplică în mod corespunzător insolvabilităţii masei succesorale, cu derogările prevăzute de Capitolul IX1 din Legea insolvabilității (în continuare – Lege) şi dispoziţiile Codului civil (CC) în materie de insolvabilitate a masei succesorale.

Economia modernă se deosebește prin interesul de a crea sau produce valoare prin utilizarea rațională şi eficientă a resurselor. În condițiile Republicii Moldova, care dispune de resurse naturale minime, realizarea acestei sarcini este de o importanţă majoră. Gestionarea şi folosirea eficientă a resurselor și potenţialului de producţie impune crearea unui cadru organizațional la agenții economici din sfera de producţie (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă).

Pentru o buna funcționare și realizare a sarcinilor trasate în fața unei autorități locale aceasta are nevoie de surse financiare.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică va verifica activitatea a 3798 de agenți economici, potrivit Graficului controalelor planificate pentru anul 2020. Cele mai multe controale vor fi desfășurate în domeniul V de activitate supus controlului — Supravegherea pieţei privind produsele nealimentare, inclusiv materialele care vin în contact cu produsele alimentare, fiind verificate 3535 entități. În domeniul I de activitate — Circulaţia medicamentelor, produselor parafarmaceutice, controlul dispozitivelor medicale şi al serviciilor prestate de instituţiile medicale, activitatea farmaceutică, activitatea în domeniul transplantului și în domeniul IV — Siguranța Ocupațională, vor fi verificate câte 120 de entități.

Amenzile aferente sancţiunilor aplicate de Comisia Naţională a Pieții Financiare (CNFP) ar putea fi vărsate în bugetul de stat. Această propunere se conține în proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative aprobat în cadrul ultimei ședințe a Executivului. Prevederea urmărește scopul uniformizării destinației amenzilor aplicate de către autoritățile administrative centrale, precum şi evitarea unor potențiale conflicte de interes în procesul de aplicare a sancțiunilor în sectorul de creditare nebancară. Astfel, proiectul prevede abrogarea lit. k) la alin. 1 al art. 6 din Legea nr. 192/1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, conform căreia sumele sancțiunilor pentru contravențiile administrative aplicate de CNPF se transferau în bugetul autorității și erau utilizate pentru finanțarea acesteia.

Sunt producător de produse lactate și zilnic furnizez produse în două rețele mari din mun. Chișinău. Acestea au insistat să efectuez furnizarea în baza avizului de însoțire a mărfii, cu eliberarea facturii fiscale la sfârșitul fiecărei luni. Îmi apare întrebarea: este corect ca retail-ul să vândă marfa asupra căreia nu este transmis dreptul de proprietate? Reiese că supermarket-urile activează ca magazinele de consignație? Care sunt formulele contabile pentru furnizor si cumpărător în cazul descris?

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea pe ultimele pagini a informației de cultură generală, de data aceasta vă propunem curiozități fiscale, pagini din istorie despre evoluția finanțelor publice, precum și un rebus fiscal. ȘTIAȚI CĂ… • se spune că autoritatea fiscală i-a cerut lui Dmitri Mendeleev să rotunjească tăria la votcă de la 38 la 40 grade pentru a simplifica calculul impozitului pe alcool? Savantul însuși considera că valoarea optimă este 38 grade. • cuvântul „boicot” are implicații fiscale? Odată, un irlandez pe nume Boicot a refuzat să achite impozitul funciar. Atunci Liga pecuniară le-a ordonat locuitorilor din acea zonă să uite de existența acestuia. Astfel, lui nu i se mai livra corespondența, lucrătorii şi menajerele l-au părăsit, iar vecinii au încetat să comunice cu el.

Concediul de odihnă este intervalul de timp în care salariatul e scutit de muncă în mod legal și în care primește remunerația bănească potrivită. Articolul 5 din Codul muncii (în continuare - CM) garantează dreptul la concediu de odihnă anual plătit tuturor angajaților. Astfel, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă (CIM) sau deține o funcție publică în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (în continuare - Legea nr. 158/2008) beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual plătit.