Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 95/2021 (în continuare – Cod) prevede că baza iniţială pentru valoarea în vamă a mărfurilor este valoarea de tranzacţie, adică preţul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri, ajustat, dacă este cazul, atunci când acestea sunt vândute pentru export către teritoriul vamal

O entitate rezidentă „A” activează în baza francizei, сe aparține unei alte entități rezidente „B”, și căreia îi achită conform clauzelor contractuale un procent în funcție de volumul vânzărilor înregistrate. Cum urmează a fi supuse impozitării plățile menționate pentru compania „B”? Se vor permite spre deducere plățile procentuale achitate de către compania „A” ce beneficiază de franciză?

Un contract cu element de extraneitate presupune legătura acestuia cu două sau mai multe sisteme de drept, cum ar fi în cazul în care obiectul contractului se află în alt stat sau părțile au rezidența a diferitor state. Evident că, în practica actuală, încheierea contractelor cu

Deservirea calitativă a contribuabililor este pilonul de bază al administrării fiscale care încurajează conformarea și reduce costurile contribuabililor la executarea obligațiilor stabilite de actele normative în vigoare.

În Republica Moldova toate mărfurile care trec frontiera vamală sunt supuse declarării prin perfectarea și depunerea unei declarații vamale, o declarație de depozitare temporară, o declarație sumară de intrare/de ieșire, o declarație de reexport sau o notificare de reexport de către reprezentantul în,

Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează:

Mediul de business din Republica Moldova se alătură eforturilor și politicilor comunitare ce vizează economia verde. În acest sens, Camera Americană de Comerț din Moldova (AmCham) a organizat o discuție publică, în contextul marcării Săptămânii Verzi Europene. Am decis și noi să ne alăturăm companiilor europene care participă la mișcările privind economia verde, pentru a discuta și promova

Persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) proprietate imobiliară, în termen de 7 zile de la data încheierii contractului, sunt obligate să-l înregistreze la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat.

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Conceptului Sistemului Informațional „Contabilitate unică bugetară” – SI CUB și a regulamentului privind modul de utilizare a acestuia. Conform proiectului, proprietar al SI CUB va fi statul, iar resursele financiare pentru dezvoltarea, mentenanța și exploatarea sistemului vor fi asigurate din bugetul de stat și sau alte mijloace financiare, conform legislației. Totodată, Conceptul stabilește că posesor și deținător al SI CUB va fi Ministerul Finanțelor.   Utilizatori ai SI CUB vor fi persoanele antrenate în procesul de evidență contabilă

Entitățile bugetare gestionează patrimoniul public, care, în cea mai mare parte, este contabilizat în subclasa 31 Mijloace fixe. Contabilitatea operațiunilor de scoatere din evidență a mijloacelor fixe uzate și care nu se mai utilizează în activitatea acestora are o serie de particularități. În acest articol vom pune accent pe următoarele aspecte ale contabilității operațiunilor de casare a mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare:

Cota redusă a TVA la produsele alimentare şi/sau băuturi, cu excepția producției alcoolice, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoțite de servicii conexe care să permită consumul imediat al acestora, realizate în cadrul activităților care se atribuie la secțiunea I a Clasificatorului activităților din economia Moldovei (CAEM) sunt stabilite în art.96 lit. b) liniuța a noua din Codul fiscal.   Conform prevederilor CAEM, aprobat prin Ordinul BNS nr.28/2019, activități de cazare şi de alimentație publică reflectate în diviziunea 56 secțiunii I includ

Contribuabilul „X”, înregistrând restanţe faţă de bugetul public naţional, a depus cerere la organul fiscal privind modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale prin eşalonare. În scopul asigurării stingerii acesteia, contribuabilul a propus în gaj organului fiscal un bun mobil care îi aparţine cu drept de proprietate, precum şi un bun imobil ce aparţine cu drept de proprietate entităţii „Y”. Poate beneficia contribuabilul „X” de modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale prin eşalonare?

În cazul achiziționării serviciilor sociale, operatorii economici ar putea fi exceptați de la oferirea garanțiilor de bună execuție a contractelor/garanțiilor de ofertă, iar autoritățile publice contractante ar putea, prin alte instrumente legale, să responsabilizeze operatorul economic pentru ca acesta să-și execute obligațiile contractuale, cum ar fi stabilirea unor clauze specifice, plata eșalonată, stabilirea unor penalități.   Parlamentul a aprobat cu 76 de voturi în prima lectură proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (Legea asistenței sociale, Legea cu privire la serviciile sociale, Legea privind achizițiile publice și Legea privind administrația publică locală) pentru a aduce claritate procesului de contractare a serviciilor sociale.

Controlul fiscal reprezintă o metodă specială de asigurare a legalității, fiind reglementat de următoarele acte normative de bază: Codul fiscal (în continuare – CF), Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al CF nr.408/2001, Constituţia RM.

Guvernul a aprobat avizul asupra inițiativei legislative de modificare a Legii nr. 1353/2000 privind gospodăriile țărănești, venind cu propuneri asupra proiectului ce urmează a fi examinat și aprobat de Parlament.

În conformitate cu alin. (12) al art. 117 din Codul fiscal (CF), în redacția Legii cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 288 din 15.12.2017 (Legea nr. 288/2017), începând cu 1 iulie 2019, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achizițiilor publice pe teritoriul tarii, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului), pentru livrarea respectivă, factura fiscală electronică (e-factura).

Compania rezidentă A (întreprindere neplătitoare de TVA) a încheiat un contract cu compania B nerezidentă, obiectul contractului fiind prestarea serviciilor (redactarea tehnică, ilustrarea şi machetarea unor materiale) prin intermediul internetului. Respectiv, Compania A transmite aceste materiale prin e-mail companiei B care, la rândul său, după efectuarea activităților corespunzătoare, le transmite înapoi tot prin e-mail. Aceste tipuri de servicii se consideră import de servicii? Apar în acest caz obligații privind TVA pentru întreprinderea rezidentă neplătitoare de TVA?

Instituirea unui mecanism de prevenire a aplicării sancţiunilor asupra mediul de afaceri în cazul în care întreprinderea şi reprezentanţii acesteia înlătură încălcările comise şi realizează acţiunile recomandate de autoritatea de control este aprobat prin  Legea nr. 59 din 22 aprilie 2021 pentru modificarea unor acte normative, care a intrat în vigoare la 21 mai curent, data publicării documentului în MO.

Dacă e să ne referim la declarația EMPOLDEP19, atenționăm asupra faptului că aceasta se referă la:

Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public va fi completată cu prevederi ce vor stabili că  conducătorul autorității publice va putea stabili motivat, cu acordul scris al funcționarului public, realizarea muncii la domiciliu sau muncii la distanță. Particularitățile muncii la distanță ar putea fi prevăzute în fișa postului, regulamentul intern sau alt act administrativ al conducătorului autorității.   Parlamentul a aprobat în ședința din 17 februarie curent în lectura a doua un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative ce are ca scop executarea Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023 ce se referă la revizuirea cadrului normativ privind funcția publică și statutul funcționarului publiс.