Prin Legea nr. 122/2019 pentru modificarea unor acte legislative  au fost operate modificări în anexa nr. 3 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489/1999). Amintim că, din tipurile de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii a fost abrogat pct. 39) – cheltuielile suportate de către angajator pentru acordarea tichetelor de masă în mărimea prevăzută la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 166/2017  cu privire la tichetele de masă. Prevederile menţionate au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2020, angajatorii au obligativitatea de a calcula şi achita contribuţii de asigurări sociale la valoarea tichetelor de masă acordate angajaţilor, acestea fiind declarate în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 împreună cu fondul de retribuire a muncii şi alte recompense (col. 9), fără divizarea acestora cu o categorie  separată sau cu un rând separat, deoarece, potrivit noţiunii de recompensă reglementată în art. 1al Legii nr. 489/1999 aceasta este acordată de către angajator angajatului şi reprezintă un venit din care se calculează contribuţii de asigurări sociale.

Decizia a fost luată în cadrul ședinței Consiliului de supraveghere al I.P. Oficiul de Gestionare a Programelor de Asistență Externă (OGPAE), care administrează aceste fonduri prin intermediul instituțiilor financiare participante (IFP).

Antreprenorii, în special cei asociați în Societăți cu Răspundere Limitată (SRL), vor obține mai multă libertate pentru creșterea și dezvoltarea afacerilor și vor avea mai puține interdicții la nivel de lege.

Ministerul Finanțelor anunță că în cadrul Săptămânii Internaționale de Educație Financiară, marcată în acest an în perioada 20-26 martie, au fost organizate două instruiri pentru reprezentanți ai autorităților contractante pe dimensiunea planificării achizițiilor publice și managementul contractelor de achiziții publice.

La 15 mai curent s-a finalizat activitatea Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, care a fost instituită în contextul declarării, în perioada 17 martie-15 mai 2020, a stării de urgență în țara noastră în legătură cu epidemia cauzată de COVID-19. În această perioadă CSE a adoptat 30 de dispoziții, pe care le puteți vizualiza mai jos:

Produsele cuplate (asociate, colaterale) se obțin la prelucrarea complexă a materialelor, în condițiile în care din unul și același material se fabrică, concomitent și inevitabil, mai multe feluri de produse. Un exemplu clasic în acest sens reprezintă caz

Potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), contractul de achiziţii publice se încheie conform procedurilor de achiziţie publică prevăzute de prezenta lege, pentru întreaga sumă atribuită unei achiziţii pe an, în temeiul planului de achiziţie și în limita alocaţiilor aprobate.

Potrivit prevederilor art. 6 din Legea nr. 845/1992, întreprinderea are dreptul să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate, efectuate începând cu 01 mai 2021.    Prin urmare, articolul 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, prevede că faptul economic este o tranzacție, operațiune, eveniment care a modificat sau poate modifica activele, capitalul propriu, datoriile, veniturile, costurile și/sau cheltuielile entității.

Regulamentul cu privire la atribuirea categoriilor de vulnerabilitate energetică și modul de stabilire și plată a compensațiilor pentru achitarea facturilor la energie va fi ajustat. Astfel, consumatorilor casnici, care au coeficientul R mai mare sau egal cu 15%, dar mai mic decât 35%, li se va atribui categoria de vulnerabilitate energetică medie,

Comisia pentru Situații Excepționale a decis compensarea diferenței de preț pentru consumatorii casnici și pentru cei non-casnici, în urma noii majorări a tarifelor la gazele naturale.    Astfel, pentru consumatorii non-casnici, definiți ca persoane fizice sau persoane juridice care procură gaze naturale de la furnizorii de gaze naturale în alte scopuri decât pentru propriile necesități casnice, cu excepția autorităților și instituțiilor publice, Guvernul va compensa primii 500 m³ consumați, cu 100% din diferența dintre prețul reglementat pentru furnizarea gazelor naturale din luna de facturare și prețul respectiv din luna decembrie 2021, după majorarea inițială.

Pentru a asigura implementarea noilor obligații introduse prin Legea nr.139/2025, MF a aprobat, prin Ordinul nr.120 din 21.11.2025, publicat în MO din 27 noiembrie curent, formularul Declarației pe propria răspundere pentru îndeplinirea condiției prevăzute la art.101⁷ alin.(3) din Codul fiscal (Declarație) și Instrucțiunea privind modul de completare a acestuia.

Compania rezidenta prestează servicii către compania nerezidentă. Întocmind actul de prestare a serviciilor, a apărut necesitatea de a semna documentele necesare doar în format electronic

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60))   Analiza indicatorilor din grupa L. Lichiditate   Grupa de indicatori L. Lichiditate – măsoară capacitatea AEÎ de generare a numerarului pentru stingerea datoriilor pe termen scurt. AEÎ din Republica Moldova au dreptul de atragere a depunerilor de economii, care reprezintă mijloace în numerar, depuse în asociație de către membrul acesteia pe baza contractului în scris, pe termen stabilit sau la vedere, cu și/sau fără dobândă, care urmează a fi restituită la scadență sau la cerere. Odată cu majorarea ponderii depunerilor de economii în bilanțul AEÎ, administrarea eficientă a lichidităților a devenit o necesitate importantă pentru administratorii AEÎ.

Începînd cu 1 ianuarie 2024, vor intra în vigoare prevederile noului Cod vamal, aprobat prin Legea nr. 95/2021 (în continuare -Cod) și Regulamentului de punere în aplicare a Codului vamal nr.95/2023, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 92/2023 (în continuare – Regulament).

Regimul de activitate redusă poate fi stabilit de angajator pentru cel puțin 25% din angajații entității pentru o perioadă de până la 3 luni consecutive, dar nu mai mult de 5 luni pe an, prevede proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea regulamentului privind stabilirea regimului de activitate redusă și acordare a ajutorului salariaților pentru care este stabilit acest regim. Documentul a fost elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în scopul implemetării prevederilor art.972 din Codul muncii1 și examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat de săptămâna trecută.  

În cadrul ședinței din 30 august anul curent, Cabinetul de miniștri a aprobat Programul național de dezvoltare al sistemului de achiziții publice pentru anii 2023-2026 (Program) - un document de politici pe termen mediu și a fost elaborat de către Ministerul Finanțelor pentru stabilirea priorităților

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității în cadrul căreia activează. Astfel, cu referință la SNC „Imobilizări necorporale și corporale”, pentru concretizarea domeniului de aplicare, în contextul modificării altor standarde și excluderii trimiterilor la Standardele Internaționale de Raportare Financiară, pct.3 s-a expus într-o redacție nouă care stabilește că standardul se aplică tuturor imobilizărilor necorporale şi corporale cu excepţia imobilizărilor primite în leasing financiar, la recunoaşterea iniţială a acestora (SNC “Contracte de leasing”).

Pe piața muncii sunt vacante 130 de locuri de muncă pentru specialiștii în activități financiare și asigurări, conform bazei de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), dintre care, pentru contabili sunt disponibile 47 locuri de muncă, iar pentru funcția contabil-șef – 17.

Până la sfârșitul anului 2030, Moldova urmează să asigure administrație publică centrală și locală capabilă să asigure condițiile pentru dezvoltarea sustenabilă a țării, cu un nivel ridicat de integritate și competență, astfel încât să gestioneze cu eficiență și să asigure servicii publice de calitate; să câștige respectul și încrederea cetățenilor; să-și consolideze capacitatea de fundamentare și implementare a politicilor publice și să răspundă provocărilor în procesul de aderare la UE.

Statul va oferi suport financiar pentru amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale, prin alocarea de fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii în cadrul UAT, precum și alte stimulente financiare pentru promovarea amalgamării voluntare. Pe agenda ședinței secretarilor generali a fost inclus proiectul de lege cu privire la