”Creez site-uri de la zero”, ”Traduceri”, ”Muncă la distanță pentru cei ce doresc un job suplimetar”… În ultima perioadă tot mai frecvent găsim în rețelele de socializare atât cereri, cât și oferte de la/pentru persoane fizice, care, fie în timpul liber, fie drept activitate de bază, propun prestarea diferitor servicii fără înregistrarea unei forme organizatorico-juridice a activității sale. Aceste persoane sunt considerate freelanceri, fiind pentru țara noastră mai noi ca noțiune, nu și ca fenomen.

Modul de determinare a creșterii și pierderilor de capital se reglementează de cap. 5 „Creșterea și pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal (CF) și Hotărârea Guvernului cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit nr.693 din 11.07.2018 (HG nr.693/2018). Potrivit art. 18 lit. e) din CF, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

Persoana fizica X în luna martie prestează servicii de consultanță unei întreprinderi Y în baza contractului de prestări servicii. Are dreptul persoana fizică, la determinarea impozitului pe venit aferent veniturilor obținute din prestarea serviciilor, să beneficieze de scutirea personală? Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) este în drept să beneficieze de scutirile prevăzute la art.33-35 din Codul fiscal (CF). Conform art.88 alin.(1) din CF, fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

Agentul economic nerezident preconizează să vândă un automobil unei persoane fizice nerezidente. La momentul efectuării tranzacției automobilul respectiv se află la păstrare sub supraveghere vamală la depozitul vamal. În situația descrisă, agentul economic rezident poate încasa în numerar sau prin terminal POS mijloacele bănești obținute în urma vânzării. Ce acte urmează să solicite de la nerezident în vederea închiderii repatrierii de mijloace bănești? Se va considera închisă repatrierea mijloacelor bănești în urma încheierii unui contract de cesiune cu persoana fizică nerezidentă?

Multe persoane din Republica Moldova obțin venituri de peste hotare fie din activitatea de muncă deșfurată acolo, pentru activitatea pe care o desfășoară în Republica Moldova ca freelanceri, dar sunt remunerați de peste hotare, primesc transferuri de la rude etc. Cum urmează de a fi declarate și impozitate aceste venituri?   Pentru a determina existența obligației aferente impozitului pe venit în situațiile propuse, este necesar să atragem atenția asupra obiectului de impunere la impozitul pe venit.   Ținând cont de prevederile art.14 alin. (1) din Codul fiscal (CF), pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM obiect al impunerii cu impozitul pe venit îl constituie:

Persoana juridică rezident al RM procură bilet la avion de la nerezidentul RM ți face achitare prin card bancar din Moldova. Aceasta este import de servicii și se impozitează cu TVA conform art.93 .9 CF, dacă toată tranzacția se efectuează prin internet din Moldova? Se achită impozitul la sursa de plată a nerezindentului conform art.91 din CF? Cum se procedează în astfel de situații la persoane juridice?

În ianuarie-iunie 2019, volumul total al transferurilor bancare de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice din RM a constituit $589,49 mil., cu 7,9 la sută mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), în luna iunie 2019, prin intermediul băncilor licențiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace bănești în valoare netă de $100,92 mil. (în scădere cu 14,1 la sută comparativ cu iunie 2018).

În anul 2018, din totalul de 1292,5 mii locuinţe ce constituie fondul locativ al Republicii Moldova, apartamentele cu o cameră au constituit 10,2% din numărul celor înregistrate, cele cu două camere – 32,3%, cele cu trei camere – 36,4%, iar cu patru şi mai multe odăi – 21,1%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Totodată, la 1 ianuarie 2019, suprafaţă totală a locuințelor în țara noastră a fost de 87751,3 mii m2. Pe medii de rezidenţă, în localităţile urbane au fost înregistrate 543,8 mii locuinţe cu suprafaţa totală de 38697,0 mii m2, ceea ce constituie 42,1% din totalul fondului locativ înregistrat. În localităţile rurale s-au înregistrat 748,7 mii locuinţe cu suprafaţa totală de 49054,3 mii m2 sau 57,9% din total.

Persoana fizică rezidentă – cetățean al Republicii Moldova ce nu practică activitate de întreprinzător a depistat că nu a declarat pentru anii 2016-2018 dividendele primite atât de la o companie înregistrată în Republica Moldova (Alfa), cât și de la o companie aflată peste hotarele țării (Beta) și anume în România după cum urmează: în 2016 – 13000 lei de la compania Beta, în 2017 – 5500 lei de la compania Beta și în 2018 – 12000 lei de la compania Alfa.

Persoana fizică nerezidentă, prin intermediul rețelelor de socializare, a prestat agentului economic servicii de publicitate, postând pe profilul său produsele agentului economic rezident. Urmează oare agentul economic să rețină la sursa de plată impozitul pe venit din plățile efectuate în folosul nerezidentului?

Pentru angajații conducători auto ce efectuează transport rutier de pasageri în regim de taxi impozitul este achitat de angajatori, pentru angajații companiilor rezidente ale parcului IT este inclus în componența impozitului unic care, la fel, este achitat de angajator. Care este modul de utilizare de către aceștia a scutirilor personale? Le pot transmite soției/soţului? Angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi, care plătesc angajatului conducător auto salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate), sunt obligați să calculeze și să achite la buget un impozit pe venit în mărime fixă de 500 de lei lunar pentru fiecare angajat din venitul ce nu depășește 10000 lei pe lună1.

Republica Moldova este o destinație atractivă pentru afaceri IT, a afirmat ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, la Forumul „Discover Moldova’s IT opportunities” desfășurat ieri, 10 decembrie, la București. Vom construi în parteneriat public-privat peste 50 mi m2 – un proiect de infrastructură fizică pentru un Parc IT. Muncim acum la asta și suntem în căutarea investitorilor, a comunicat ministrul. Guvernul Republicii Moldova își concentrează atenția pe politici de stimulare a sectorului TIC, începând cu inițiative legate de dezvoltarea afacerilor în domeniul IT, axate pe dezvoltarea educației și inovației digitale până la infrastructura de comunicații electronice performantă.

Codul fiscal statuează că dreptul de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Totodată, articolul 83 alin. (2) lit. a) din CF prevede că, sunt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice care au obligații privind achitarea impozitului. Acestea sunt: — persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător și pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile din orice surse aflate în RM și din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea lor în RM; — persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi obţin venit din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara RM;

Viceministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale Viorica Dumbrăveanu, în cadrul Business forumului Gov4ICT, s-a referit la particularitățile de aplicare a Legii privind parcurile IT în domeniul asigurărilor medicale și sociale.

Potrivit prevederilor Legii nr. 77 din 21 aprilie 2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei, salariaţii rezidenţilor parcului beneficiază de toate tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat din bugetul asigurărilor sociale de stat, conform legislaţiei în vigoare.

Se vor calcula contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii din valoarea cadourilor primite de angajați la locul de muncă?

Plasare în arhiva potrivit Ordinului SFS nr. 299 din 31.05.2018 Regimul fiscal privind TVA, în cazul serviciilor prestate de către un nerezident unui rezident al Republicii Moldova, se stabilește în funcție de locul prestării serviciilor, determinat conform regulilor stabilite la art.111 din Codul fiscal.

Ponderea creditelor emise persoanelor juridice rezidente de către băncile comerciale din Moldova în anul 2018 a fost în scădere cu 5% comparativ cu anul 2017. Banca Națională a Moldovei comunică că, la finele lunii decembrie 2018, au fost emise împrumuturi în sumă de 25,3 mld. lei ( cu 1,1% mai puțin decât un an mai devreme), total fiind acordate împrumuturi de peste 35,45 mld. lei ( în creștere cu 5,9%). Conform informației prezentate de regulator, creditele oferite persoanelor fizice rezidente au atins cifra de 9,972 mld. lei, iar ponderea acestora în volumul total a sporit de la 22,7% până la 28,1%.

Desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător va fi permisă până la 31 decembrie 2022. Parlamentul a votat astăzi, în prima lectură, extinderea acestui termen, care, potrivit art.4 alin. 12 al Legii cu privire la patenta de întreprinzător, era preconizat până la 31 decembrie 2019. Este vorba despre două inițiative legislative, care au fost comasate. Esența lor constă în extinderea termenului cu încă trei ani, pentru asigurarea continuității activității titularilor de patentă și susținerea micilor întreprinzători. Autorii consideră că extinderea termenului va oferi dreptul patentarilor să activeze legal în continuare, va asigura menținerea locurilor de muncă existente și creșterea volumului de vânzări pe piața internă de consum.

1. (28.5.14) Cum se determină regimul fiscal privind TVA în cazul prestării serviciilor de către un rezident/nerezident către nerezident/rezident?