Mâine va apărea de sub tipar nr. 329-336 al Monitorului Oficial, în care sunt publicate următoarele documente oficiale. ÎN PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova Curtea de Conturi a Republicii Moldova publică • Hotărâre cu privire la aprobarea Raportului anual 2018 asupra administrării şi întrebuințării resurselor financiare publice şi patrimoniului public (nr. 53, 6 septembrie 2019). În PARTEA II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova publică:

Încasările la bugetul de stat asigurate de Serviciul Vamal în primele șase ale anului curent constituie 10,3 mld. lei, cu 635 mil. lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent. Ponderea cea mai mare o dețin plățile provenite din administrarea TVA, urmate de accize și taxe vamale. Referitor la categoriile de mărfuri supuse accizelor, cel mai mare contribuabil rămâne a fi sectorul petrolier, inclusiv pentru combustibilul mineral și gaze, cu o pondere de 20% din totalul veniturilor încasate de instituție. Acesta este urmat de mașini și dispozitive mecanice, care generează 9%, și autovehicule cu o cotă de 7%. Datele au fost prezentate în cadrul unei ședințe, în care birourile vamale au raportat indicatorii pentru semestrul I, precum și au trasat obiectivele de referință pentru următoarea perioadă de activitate.

Art. 234 alin. (2) din Codul fiscal (CF) prevede că contribuabilul nu poate beneficia de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate dacă comite repetat, în decurs de 6 luni consecutive, încălcările fiscale1,2 prevăzute la art. 254 și 2541. Când se consideră ca fiind comise pentru prima oară încălcările menționate – data actului de control sau data emiterii deciziei asupra cazului de încălcare a legislației? Restricția dată se răsfrânge și asupra altor încălcări fiscale prevăzute de CF sau doar pentru încălcările prevăzute la art. 254 (amendă pentru încălcarea regulilor de utilizare a mașinii de casă şi de control) și 2541 (amendă pentru nerespectarea reglementărilor din domeniul transporturilor auto de călători și pentru neeliberarea biletelor de călătorie)?

1. (29.3.2.12) Persoana care desfășoară activitate profesională în sectorul sănătății are dreptul la trecerea în cont a impozitului pe venit achitat într-un stat străin?

Vreau să ştiu ce trebuie să se schimbe pentru ca business-ul să poată obține venituri în mod legal, să nu caute portiţe pentru a supraviețui, să nu ne minţim unii pe alţii. Vreau o relaţie sinceră. Vă promit respectul Guvernului faţă de oamenii de afaceri care activează în mod onest, a declarat prim-ministrul Republicii Moldova Maia Sandu în cadrul întrunirii care a avut loc vineri, 28 iunie, cu reprezentanții Asociației Businessului European (EBA) și ai Camerei de Comerț Americană (AmCham). Părțile au pus în discuție îngrijorările investitorilor și entităților autohtone ce țin de dezvoltarea afacerilor, dar și măsurile ce urmează a fi implementate pentru siguranța acestora.

Încă o condiție pentru autorizarea antrepozitelor vamale: acestea vor primi autorizația sau acordul de funcționare, dacă sistemul de supraveghere video va corespunde cerințelor Serviciului Vamal. În ședința Guvernului de astăzi, 30 ianuarie 2019, cabinetul de miniștri a aprobat proiectul Hotărârii cu privire la modificarea Regulamentului de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul Vamal al RM, prevederile Regulamentului fiind aduse în concordanță cu prevederile codului.

În ultima ședință plenară din sesiunea de primăvară, Parlamentul a adoptat în prima și a doua lectură modificări la Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2019, precum și la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019. Astfel, BASS în 2019 va fi format din venituri în sumă de 21 869 879,9 mii lei, în creștere cu 137107,8 mii lei. La capitolul contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii, veniturile se majorează cu 813560,9 mii lei și vor constitui 13583600,0 mii lei.

Proiectul modificărilor și completărilor Codului fiscal, propus pentru consultări publice de Ministerul Finanțelor, include și prevederi ce țin de comunicarea contribuabilului cu Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, autorii propun modificarea art.131 alin.(11) din CF. Conform proiectului, toate actele administrative, citațiile, alte acte sau răspunsuri vor fi comunicate de către SFS prin intermediul cutiei poștale din cabinetul electronic personal al contribuabilului de pe portalul organului fiscal. Respectiv, cutiile poștale urmează să fie deschise:

Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 101 din Codul fiscal (CF). Prin noțiunea „Activitate profesională în sectorul justiției”, expusă la art. 5 pct. 362) din CF, se subînțelege activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

În anul 2020, economia Republicii Moldova ar putea crește cu 3,6%, iar în anul 2021 creșterea economică în Moldova se prognozează a fi la nivel de 3,8%. Prognozele au fost prezentate în cadrul unui eveniment organizat de Biroul Băncii Mondiale în Moldova, fiind prezentate perspectivele economice pentru țara noastră. În cadrul evenimentului au fost trecute în revistă evoluțiile recente ale economiei RM. Astfel, reducerea impozitelor, majorarea salariilor și remiterile au sprijinit creșterea veniturilor disponibile, având o contribuție de 3,2% la consumul privat.

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal

La 31 martie 2019, ultima duminică a lunii curente, la ora 2.00, Republica Moldova va trece la ora de vară. Acele ceasornicului vor fi trecute cu o oră înainte. Amintim, că, în luna februarie a anului 2018, circa 80 de deputaţi ai Parlamentului European au venit cu iniţiativa de anulare a trecerii la ora de vară, deoarece efectele economice ale acestei acţiuni sunt neesenţiale. Parlamentul European a adoptat o Rezoluție prin care a cerut Comisiei Europene să efectueze o evaluare a Directivei 2000/84/CE și, în caz de necesitate, să prezinte propuneri de revizuire a acesteia. Comisia Europeană o organizat o consultare publică, la care 84% dintre europeni au răspuns în favoarea renunțării la schimbarea sezonieră a orei.

Conform prevederilor art. 129 alin.(111) din Codul fiscal (CF), vizita fiscală reprezintă un procedeu de asistenţă fiscală care constă în explicarea legislaţiei fiscale, cu caracter consultativ, şi/sau în stabilirea unor date de ordin general despre activitatea contribuabilului. Astfel, având un regim juridic diferit de cel al controlului fiscal, vizita fiscală reprezintă o măsură de promovare a conformării voluntare a contribuabilului la respectarea legislaţiei în vigoare cu scopul preîntâmpinării şi prevenirii posibilelor încălcări ale legislaţiei din domeniu, în cadrul căreia nu se calculează obligaţii fiscale şi nu se aplică sancțiuni.

Guvernul a avizat pozitiv inițiativa legislativă care se referă la abrogarea prevederilor ce permit comercializarea produselor petroliere fără plata TVA și accizelor în punctele de control vamal la ieșirea din țară. Reamintim că în Parlament au fost înregistrate două inițiative legislative în acest sens, iar Guvernul a recomandat comasarea acestora într-un singur proiect. Prima inițiativă propune excluderea din Codul fiscal a prevederilor ce se referă la comercializarea produselor petroliere fără plata TVA și accizelor în zona de control vamal, destinate aprovizionării la ieșirea din țară.

La sfârșitul lunii februarie 2019, rezultatele financiare raportate de bănci prezintă o situație stabilă pentru mare parte din sector. Principalii indicatori financiari și prudențiali înregistrează valori cuprinse în limitele, sau chiar peste cele admise de banca centrală ceea ce determină o situație confortabilă pentru moment. Privit în mod agregat, sectorul bancar se prezintă a fi în continuare profitabil, bine capitalizat și cu un grad de lichiditate ridicat pe termen scurt.

Potrivit Programului de dezvoltare a controlului financiar public intern pentru anii 2018-2020 și Planului de acțiuni pentru implementarea acestuia, se intenționează crearea și punerea în aplicare a unui sistem de evaluare a subdiviziunilor de audit intern. În acest sens, Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea calității activității de audit intern în sectorul public. Documentul stabilește cerințele necesare pentru evaluarea calității activității de audit, realizată prin evaluare internă și externă.

Câştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui angajat din capitala țării în trimestrul I al anului curent a fost de 8102,6 lei, în creștere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 14,9%, potrivit Biroului Național de Statistică cu referire la situația social-economică a municipiului Chișinău în ianuarie-martie 2019. Astfel, în sfera bugetară salariul mediu lunar a constituit 8789,7 lei, cu 19,3% mai mult faţă de trimestrul I al anului 2018, iar în sectorul economic acest indicator a constituit 7964,8 lei şi a crescut cu 14,0% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Veniturile bugetului Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică pentru anul 2019 sunt aprobate în sumă de 67107,00 mii lei, iar cheltuielile la nivel de 110297,4 mii lei. Deficitul în mărime de 43190,4 mii lei va fi acoperit din soldul mijloacelor acumulate în anul 2018. În Monitorul Oficial din 22 martie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 46/2019 din 6 martie 2019 privind aprobarea bugetului Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică pentru anul 2019.