Pe parcursul lunilor martie-aprilie ale fiecărui an este în plină desfășurare procesul de recepționare a Declarațiilor cu privire la impozitul pe venit (în continuare – CET18). Ținând cont de faptul că, în anul 2020, până la data limită de prezentare benevolă a CET18, de către Serviciul fiscal de Stat au fost recepționate 101587 declarații, se anticipează că și în anul curent numărul de servicii prestate contribuabililor persoane fizice va fi unul semnificativ.   În acest context, reiterăm că una dintre funcțiile de bază ale Serviciului Fiscal de Stat este cea de acordare a serviciilor pentru contribuabili (prevăzute la art. 1324 pct. 3) din Codul fiscal), urmând în același timp și moto-ul autorității fiscale: „În serviciul contribuabilului”.

Începând cu 1 ianuarie 2021, va fi obligatorie utilizarea Sistemului informațional automatizat „Registrul electronic al angajaților” pentru Ministerul Finanțelor și instituțiile subordonate sau în care autoritatea are calitatea de fondator, pentru Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Casa Națională de Asigurări Sociale și Compania Națională de Asigurări în Medicină, prevede Hotărârea Guvernului nr. 681 din 10 septembrie 2020 cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului informațional automatizat „Registrul electronic al angajaților” (SIA REA) pentru sectorul bugetar, publicată astăzi, 16 septembrie, în „Monitorul oficial”.   SIA REA a fost elaborat ca urmare a modificărilor operate în Codul muncii al RM și abrogării HG nr. 1449/2007,

Dreptul de veto al organelor sindicale în procedura de concediere a salariaţilor aleşi în organele sindicale si neeliberaţi de la locul de muncă de bază ar putea fi exclus. În acest sens, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare publică un proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative. Documentul este elaborat în scopul executării hotărârilor Curții Constituționale (nr.3 din 4 februarie 2020 și nr. 34 din 8 decembrie 2017), prin care prevederile art. 87 alin. (2) şi alin. (3) din Codul muncii (obligativitatea acordului organului sindical la concediere) şi art. 33 alin. (3) din Legea sindicatelor au fost declarate neconstituţionale.

Efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de muncă peste 12 ore. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii suplimentare. În cazul în care solicită prestarea muncii suplimentare, angajatorul este obligat să asigure salariaţilor condiţii normale de muncă, inclusiv cele privind securitatea și sănătatea în muncă.

Contractele individuale de muncă, contractele colective de muncă și convenţiile colective pot stabili pentru salariaţi drepturi și garanţii de muncă suplimentare la cele prevăzute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la convenţiile colective de nivel naţional, ramural, teritorial. Toate condiţiile contractelor individuale de muncă, contractelor colective de muncă și convenţiilor colective, care înrăutăţesc situaţia salariaţilor în comparaţie cu legislaţia muncii, sunt nule și nu produc efecte juridice.

Guvernul nu a susținut inițiativa legislativă propusă de un grup de deputați, ce vine cu proiectul modificărilor în domeniul salarizării angajaților unor autorități publice, bugetul cărora este aprobat de Parlament, Guvern sau este autonom. Hotărârea privind aprobarea avizului la proiectul dat a fost publicată în Monitorul Oficial din 27 aprilie curent. Deputații notează că, deși Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar stabilește modul, condițiile de salarizare și mărimile salariilor

În conformitate cu prevederile art.901 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal, reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate și serviciilor prestate îl constituie contabilizarea și repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP).  Potrivit pct. 5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr. 118/20131 (Indicații metodice), astfel de costuri includ costurile aferente gestiunii și deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) și urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor pentru domeniul de control efectuat de către Inspectoratul de Stat al Muncii. Metodologia este elaborată în conformitate cu Legea privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător care stabilește că controlul activității unui agent economic se inițiază doar în urma analizei şi evaluării riscurilor,

În conformitate cu prevederile art.901 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal, reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Proiectul modificărilor și completărilor Codului fiscal, propus pentru consultări publice de Ministerul Finanțelor, include și prevederi ce țin de comunicarea contribuabilului cu Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, autorii propun modificarea art.131 alin.(11) din CF. Conform proiectului, toate actele administrative, citațiile, alte acte sau răspunsuri vor fi comunicate de către SFS prin intermediul cutiei poștale din cabinetul electronic personal al contribuabilului de pe portalul organului fiscal. Respectiv, cutiile poștale urmează să fie deschise:

Conform prevederilor Codului fiscal al Republicii Moldova (în continuare - CF), resursele naturale includ apa captată din orice sursă (izvor), mineralele utile (zăcămintele). Mineralele utile (resursele minerale) reprezintă acumulări în subsol de minerale naturale, hidrocarburi și ape subterane, ale căror compoziție chimică și proprietăți fizice permit folosirea lor în sfera producției materiale și consumului imediat sau după prelucrare. La substanțele minerale utile se referă și rămășițele biologice (folosite) aflate în subsol.

În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași aticol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași articol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

Declaraţia persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune. În contextul declarării stării de urgență, potrivit prevederilor pct. 26 alin. (1)-(3) al Dispoziției nr.3 cu modificări a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM, termenul de declarare și achitare a impozitului pe venit pentru 2019 de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător a fost extins până la 29 mai 2020.

În vederea accesului pe piața muncii din Republica Moldova, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării recunoaște sau echivalează acte de studii obținute în străinătate pentru cetățenii RM, precum și pentru cetățeni străini care solicită angajarea în câmpul muncii în țara noastră. În Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 1702 din 26 decembrie 2019 cu privire la aprobarea Regulamentului privind recunoașterea și echivalarea actelor de studii și a calificărilor obținute în străinătate. Astfel, procedura de recunoaștere și echivalare a actelor de studii și/sau ridicarea Certificatului de recunoaștere și echivalare pentru acces pe piața muncii poate fi solicitată de către titularul actului de studii, angajator sau altă persoană fizică cu procură notarială.

Hotărârea Guvernului nr. 613 din 1 august 2017 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind avertismentele de sănătate și etichetarea produselor din tutun, a tutunului destinat rulării în țigarete și a produselor conexe (în continuare – Regulament), stabilește cerințele privind conținutul și prezentarea avertismentelor de sănătate, a altor informații ce trebuie să apară pe pachetul unitar și pe ambalajul exterior al produselor din tutun, al tutunului destinat rulării în țigarete și al produselor conexe.

Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, susținut de Guvern în cadrul ședinței acum o oră, propune oferirea contribuabililor plătitori de TVA a dreptului de a solicita rambursarea TVA, ceea ce va spori semnificativ lichiditatea întreprinderilor. Impactul bugetar al acestei inițiative se estimează la 1 mld. lei. Conform Programului de rambursare a TVA (Program), care este parte componentă a proiectului, subiecţi ai Programului devin întreprinderile care au statut de contribuabili ai TVA și care înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară.

În următoarele 36 luni în Republica Moldova va fi implementat, în regim de pilotare (cu posibilitate de extindere), Programul de susținere a afacerilor cu potențial înalt de creștere și internaționalizarea acestora. Realizarea Programului necesita pentru anii 2020-2023 un buget estimativ de 65 mil. lei (fiind majorat cu 50 mil. lei), iar responsabilă de implementarea Programului va fi Organizația pentru Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, care va fi institui o unitate de implementare a Programului.   În MO din 14 iulie a fost publicată și a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr.439 din 1 iulie curent, prin care a fost aprobat atât Programul respectiv cât și Planul de implementare a activităților, dar și componența instituțională a Comitetului de coordonare a Programului.

Comisia Națională a Pieței Financiare a retras licențele de activitate ale unor entități, hotărârile autorității fiind publicate în Monitorul Oficial al RM. Astfel, prin Hotărârea nr. 3/10 din 27 ianuarie 2020 a fost retrasă licența Societății de Broker de Asigurare-Reasigurare a „TOP BROKER” SRL, prin Hotărârea nr. 4/9 din 3 februarie 2020 – licența Întreprinderii cu Capital Străin „WVP Broker de Asigurare” SRL pentru dreptul de a desfăşura activitate de intermediere în asigurări, iar prin Hotărârea nr. 4/11 din 3 februarie 2020 – licența AEÎ „SATUL NOU”.