1. (29.1.3.1.34) Este deductibilă în scopuri fiscale suma TVA aferentă procurării mărfurilor în cazul modificării regimului fiscal sau în cazul schimbării destinaţiei utilizării mărfurilor în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător din impozabil în scutit de T.V.A. fără drept de deducere, în temeiul art. 102 din Codul fiscal? 2. (29.1.3.1.33) Este deductibilă în scopuri fiscale suma TVA aferentă procurărilor imobilizărilor amortizabile utilizate în activitatea de întreprinzător pentru care nu se asigură dreptul la deducerea sumei TVA, în temeiul art. 102 din Codul fiscal?

(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), partea II în nr. 4 (67) 2021) Entitatea cu activitate extractivă este obligată să lichideze excavațiile și să refacă terenurile ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe în respectarea prevederilor art. 39, lit. (i; m) din Codul subsolului nr. 3/2009, art. 54 lit. (c) din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător (cu modificările și completările ulterioare), art. 29 din Codul funciar nr. 828/1991. Lichidarea excavațiilor exprimă efectuarea lucrărilor de acoperire a golurilor formate după extracția resurselor minerale din sectorul respectiv sau întregul teren contractat. Aceste goluri (gropi) au diferite dimensiuni. Lucrările de lichidare a excavațiilor prevăd astuparea golurilor cu sol nefertil, iar stratul de 1,5-2 m până la suprafața solului – cu sol fertil.

Care este regimul fiscal de aplicare a TVA la prestarea serviciilor de instruire a angajaților agenților economici, instituțiilor, organizațiilor necomerciale, prestate de către un rezident al Republicii Moldova?

Lista agenților economici – întreprinderi ale industriei ușoare și a tipurilor de servicii prestate de către aceștia pe teritoriul Republicii Moldova solicitanților plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecționare activă scutite de TVA cu drept de deducere a fost actualizată. În Monitorul Oficial din 12 iulie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Economiei nr. 159 din 08.07.2019 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66 /2010.

Codul Civil stipulează că prin contract de factoring, o parte, care este furnizorul de bunuri şi servicii (aderent), se obligă să cedeze celeilalte părţi, care este o întreprindere de factoring (factor), creanţele apărute sau care vor apărea în viitor din contracte de vînzări de bunuri, prestări de servicii şi efectuare de lucrări către terţi, iar factorul îşi asumă cel puţin 2 condiții stipulate la alin. (1) art.1811 din actul menționat mai sus.

În cadrul oricărei întreprinderi pot apărea situații în care anumite lucrări nu pot fi efectuate de personalul angajat și este necesară atragerea unei persoane terțe pentru executarea lucrărilor respective. În acest caz, legislația oferă entității posibilitatea de a încheia un contract individual de muncă sau un contract civil de prestări servicii/ executare de lucrări cu orice persoană. Întrebarea este care va fi regimul fiscal aplicabil în privința plăților efectuate persoanei care prestează serviciul/execută lucrarea în funcție de tipul contractului încheiat?   

În practica entităților, în majoritatea cazurilor, valoarea reziduală este nesemnificativă, datorită tendinței entităților de a utiliza imobilizările de-a lungul întregii durate de utilizare.   Totuși, există situații în care imobilizările corporale, de exemplu, pot avea valori reziduale semnificative atunci când entitatea decide, din anumite motive, să nu continue utilizarea acestora de-a lungul întregii durate de viață economică și ia măsuri pentru valorificarea acestora.

Entitatea, rezident al zonei economice libere, desfășoară activitate de construcție a unei secții de producție pentru un alt rezident al aceleiași zone economice libere. Contractul de antrepriză a fost semnat în februarie 2019, termenul de executare a lucrărilor fiind stabilit decembrie 2019. Entitatea deține o secție de producție în mun. Chișinău, în care se confecționează construcții metalice, care ulterior se utilizează la construcția obiectelor contractate. Cum urmează a fi impozitate la antreprenor operațiunile legate de construcția secției de producție pe teritoriul zonei?

1. (28.24.2) Care este termenul de achitare a TVA la buget de contribuabilul plătitor TVA, care a beneficiat de servicii de import pe teritoriul vamal al Republicii Moldova?

În conformitate cu prevederile art. 901 alin (33) din Codul fiscal fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

Conform art. 12 pct. 14) din Codul fiscal, noţiunea de cîştiguri în scopul impozitării reprezintă veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale atît în formă monetară, cît şi nemonetară.

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) liniuța întîi din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12%, din cîştigurile de la jocurile de noroc cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1).

Regimul fiscal privind TVA, în cazul serviciilor prestate de către un rezident al Republicii Moldova unui nerezident, se stabilește în funcție de locul prestării serviciilor, determinat conform regulilor stabilite la art.111 din Codul fiscal.

La livrarea mărfii din zona liberă pe teritoriul RM, vama perfectează declarație vamală de tip Import-4, iar rezidentul ZEL achită în baza declarației vamale: proceduri vamale si TVA la import. Cum se va reflectă această operațiune în Declarația privind TVA?

Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat în „Monitorul Oficial” din 8 mai curent Ordinul nr. 87 din 05.05.2020 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66/2010 fiind completată cu încă 10 întreprinderi Lista agenţilor economici-întreprinderi ale industriei uşoare şi a tipurilor de servicii prestate de către aceştia pe teritoriul Republicii Moldova solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă, scutite de TVA cu drept de deducere. Astfel, în total, de aceste facilități beneficiază în prezent 972 de agenți economici.

În conformitate cu prevederile art. 103 alin. (1) pct. 10) din Codul fiscal, pachetele de servicii turistice sunt scutite de TVA fără drept de deducere. Astfel, la livrarea pachetului turistic valoarea scutită de TVA fără drept de deducere o va constitui valoarea, achitată sau ce urmează a fi achitată pentru acesta, indiferent de modul de formare a prețului/valorii.

La determinarea regimului fiscal privind TVA în cazul prestării serviciilor de către/către un rezident/nerezident Republicii Moldova, este necesar de a stabili locul livrării serviciilor. Conform art. 93 pct. 15) din Codul fiscal, locul livrării serviciilor se determină conform regulilor stabilite în art.111 al Codului fiscal, „Locul livrării serviciilor”. Articolul 111 alin. (1) — (3) din Codul fiscal, stabilește expres tipul serviciului și locul unde se va considera acesta ca livrat, iar pentru serviciile care nu sînt indicate în alin. (1) – (3) locul livrării considerindu-se sediul, sau, în cazul în care acesta lipseşte, domiciliul ori reşedinţa persoanei care prestează serviciile respective (alin. (4) al art.111 din Codul fiscal).

În ultimii ani au fost efectuate modificări semnificative în legislația Republicii Moldova ce reglementează contabilitatea, raportarea financiară și auditul entităților. Au fost aprobate: Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 Legea nr. 287/2017), modificări în Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) (în vigoare din 01.01.2020), operate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 48/2019 (OMF nr. 48/2019), Planul general de conturi contabile aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 119/2013 (OMF nr. 119/2013).

Scutirea de la TVA fără drept de deducere la serviciile legate de îngrijirea bolnavilor şi bătrânilor, precum şi mărfurile, din contul organizațiilor de binefacere, destinate pregătirii pachetelor pentru bătrânii nevoiași şi distribuite lor gratuit nu reprezintă ajutor de stat, potrivit Deciziei nr. ASS-51 din 12.07.2019 a Consiliului Concurenței. În decizie se spune că măsura respectivă a fost raportată de Serviciul Fiscal de Stat. Aceasta este acordată în baza art. 103 alin. (1) pct. (9) din Codul fiscal și constă în scutirea de la plata TVA, fără drept de deducere la serviciile legate de îngrijirea bolnavilor şi bătrânilor, precum şi mărfurile, din contul organizațiilor de binefacere, destinate pregătirii pachetelor pentru bătrânii nevoiași şi distribuite lor gratuit.

Serviciul Fiscal de Stat a elaborat și propune spre consultare un proiect de ordin de modificare a Indicațiile metodice privind efectuarea vizitelor fiscale, aprobate prin Ordinul SFS nr. 388/2019.     Astfel, după finalizarea vizitei fiscale, funcționarul fiscal va perfecta Raportul vizitei fiscale sau, după caz, Raportul vizitei fiscale privind înregistrarea ca subiect al impunerii cu TVA/Raportul vizitei fiscale privind înregistrarea în calitate de antrepozitar autorizat/Raportul vizitei fiscale de constatare a adresei juridice/adresei subdiviziunilor și Procesul verbal de observare directă a activității contribuabilului,  în funcție de scopul vizitei fiscale, în care se consemnează datele și faptele constatate și subiectele discutate în cadrul vizitei fiscale.