Astăzi, 16 aprilie 2021, au intrat în vigoare prevederile Ordinului Ministerului Finanțelor nr.59 din 14 aprilie 2021 cu privire la modificarea unor ordine ale Ministerului Finanțelor, prin care a fost modificat Ordinul MF nr.76/2020, documentul fiind publicat în MO. Astfel, în urma aprobării Dispoziției nr.02/2021 a Comisiei pentru Situații Excepționale din Republica Moldova, au fost operate modificări în parte ce ține Programul de rambursare a TVA . Deci, prin Ordinul nr.59 din 14 aprilie 2021 a fost completat/modificat Ordinul nr.76/2020 al Ministerului Finanțelor cu privire la aprobarea Regulamentului privind rambursarea TVA

Întrebarea ce ține de faptul aplicării ștampilei întreprinderii pe documentele primare încă mai apare la unii contribuabili. Pentru a explica dacă aceasta este o obligație sau o opțiune, reiterăm prevederile legislației în vigoare.   Potrivit art.3 pct.5 al Legii nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, întreprinderile şi întreprinzătorii nu sunt obligaţi să deţină şi să aplice ştampila proprie pe înscrisuri de orice natură. În cazul în care legislaţia prevede necesitatea aplicării ştampilei întreprinderii sau întreprinzătorului, cerinţa se consideră îndeplinită dacă înscrisul este semnat de persoana împuternicită de întreprindere sau de către întreprinzător.

Este în drept Asociația proprietarilor de locuințe privatizate să repartizeze suma impozitului funciar, calculat pentru terenul amplasat sub blocul locativ și adiacent acestuia, în contul obligațiilor aferente locatarilor – proprietari de apartamente?   Potrivit prevederilor art. 277 alin. (1) lit. a) și c) din CF, subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare și impozitul funciar sunt persoanele juridice și persoanele fizice rezidenți și nerezidenți ai RM – proprietari ai bunurilor imobiliare de pe teritoriul RM; deţinători ai drepturilor patrimoniale (de posesie, de gestiune şi/sau de folosinţă) asupra bunurilor imobiliare de pe teritoriul RM ce se află în proprietatea publică a statului sau în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale.

La 30 noiembrie 2021, activele oficiale de rezervă au constituit $3 781,4 mil., în descreștere cu $266,88  mil. în comparație cu 29 octombrie 2021, când acestea au însumat $4 048,3 mil.   Diminuarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de:   intervențiile nete pe piața valutară internă sub formă de vânzări de valută: $237,13 mil.; deprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA: $38,53 mil.;

În prezentul articol sunt oferite răspunsuri la unele întrebări, care apar în activitatea agenților economici cu referință la modul de documentare și de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri, care, până a fi puse în libera circulație, sunt plasate într-un regim vamal temporar, ce are drept efect suspendarea de drepturile de import.  Ce acte normative reglementează regimul de antrepozit vamal?

La situația din 31 decembrie 2021, activele oficiale de rezervă au constituit $3,9 mld., majorându-se cu circa $120,5 mil. comparativ cu situația din 30 noiembrie a anului precedent. Conform datelor făcute publice de Banca Națională a Moldovei, majorarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de înregistrarea în luna trecută a creditelor în favoarea Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, Extended Credit Facility (ECF) și Extended Fund Facility (EFF), tranșa I, debursate de Fondul Monetar Internațional, în sumă de $79,8 mil.   Totodată, creșterea a fost determinată și de înregistrarea suportului bugetar în favoarea Ministerului Finanțelor debursat de Comisia Europeană, în numele Uniunii Europene, în mărime de $67,95 mil. (echivalentul a 60 mil. euro).

Parlamentul a aprobat cu 58 de voturi în ședința extraordinară desfășurată astăzi, 20 ianuarie 2022, proiectul hotărârii de Guvern privind declararea stării de urgență în domeniul energetic. Aceasta se instituie pe întreg teritoriu al Republicii Moldova pentru perioada 20 ianuarie-20 martie 2022.

În ultima ședință plenară din sesiunea de primăvară, Parlamentul a adoptat în prima și a doua lectură modificări la Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2019, precum și la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019. Astfel, BASS în 2019 va fi format din venituri în sumă de 21 869 879,9 mii lei, în creștere cu 137107,8 mii lei. La capitolul contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii, veniturile se majorează cu 813560,9 mii lei și vor constitui 13583600,0 mii lei.

Cetățenii Republicii Moldova care au activat legal în Italia, la atingerea vârstei de pensionare vor beneficia de pensie calculată acest stat, precum și vor fi asigurați cu prestații sociale în cazul producerii unui accident de muncă sau boală profesională. Legile ce țin de ratificarea acordurilor au fost publicate în Monitorul Oficial din 3 decembrie curent.   Astfel, Legea nr. 182 din 18 noiembrie 2021 pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Republica Italiană în domeniul securității sociale prevede că persoanele eligibile vor beneficia de pensii pentru limită de vârstă, pensie de dizabilitate cauzată de afecțiuni generale, pensie de urmaș,  precum și de pensii și indemnizații de dizabilitate în urma accidentelor de muncă sau cauzate de boli profesionale.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a menținut valorile principalelor instrumente de politică monetară la nivelul actual. Astfel, rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt este de 2,65% an, ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight – 5,15% și, respectiv, 0,15 la sută anual.   Totodată, normele rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă au fost diminuate cu 2,0 puncte procentuale (până la 30,0% din baza de calcul).  

Noua clauză de neconcurență este cea prin care salariatul este obligat ca, după încetarea CIM, să nu presteze, în interes propriu sau al unui terț, o activitate care se află în concurența cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizații lunare de neconcurență, pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurență.

Obiectul acestui articol îl constituie evenimentele (operațiunile economice) care au loc după perioada de raportare (datei raportării), indiferent dacă acestea sunt favorabile sau nefavorabile. Evenimentele apărute în perioada între data raportării și data semnării situațiilor financiare ar putea furniza informații suplimentare referitoare la perioada de raportare față de cele cunoscute la data închiderii bilanțului contabil. Aceste evenimente trebuie să constituie obiectul unei analize contabile conforme Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC), pe motiv că evenimentele ulterioare ar putea modifica situațiile financiare pentru perioada de raportare precedentă celei în care acestea efectiv au avut loc.

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

Conform Raportului operativ al Casei Naționale de Asigurări Sociale privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2021, în BASS au fost acumulate venituri în sumă totală de 27246,9 mil. lei sau 98,6% din planul anual stabilit de 27629,0 mil. lei. Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 16223,9 mil. lei sau 99,6% din suma anuală prevăzută de 16284,9 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv, realizat în anul 2020, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate a înregistrat o creştere cu 1928,5 mil. lei sau cu 13,5%.

Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 49  din  31.03.2021 a fost declarată stare de urgenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 1 aprilie - 30 mai 2021.   În vederea susţinerii întreprinderilor în condiţiile efectelor economice ale situaţiei epidemiologice (COVID-19), prin Dispoziția nr.1 și Dispoziția nr.2 a CSE au fost adoptate următoarele măsuri:

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).

La 29 noiembrie 2018 a fost adoptată Legea nr. 273/2018 pentru modificarea unor acte legislative — Legea privind securitatea industrială a obiectelor periculoase, Codul contravențional și Legea cu privire la asigurări. În mod special a fost modificat art.16* din Legea privind securitatea industrială a obiectelor periculoase, fiind reglementată în mod expres mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii în caz de avarie la obiectul industrial periculos, a cărei mărime, în dependență de pericol a obiectelor, variază de la 5 mil. lei până la 100 mil. lei. Anterior, mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii se stabilea în baza rezultatelor evaluării riscului la obiectele respective.

Proiectul ordinului cu privire la aprobarea formularului tipizat al dării de seamă privind taxele în Fondul de susținere a populației (forma TFSP20) și a instrucțiunii privind modul de completare și de prezentare a acesteia a fost elaborat de Serviciul Fiscal de Stat și este propus pentru consultări publice. Potrivit proiectului, Ordinul SFS nr.238/2020, prin care a fost aprobată dare de seamă în vigoare la momentul de față, urmează a fi abrogat.   Astfel, ultima perioadă de raportare conform formularului aprobat prin acesta va fi e luna decembrie a anului 2021, iar darea de seamă privind taxele în Fondul de susținere a populației (Forma TFSP20), aprobată prin proiectul de ordin examinat se va prezenta de către contribuabili pentru perioadele fiscale începând cu 1 ianuarie 2022.

Persoanele asigurate în cadrul asigurării obligatorii de asistență medicală vor avea acces la un număr mai mare de servicii medicale. Guvernul a aprobat proiectul hotărârii pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1387/2007 cu privire la aprobarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală. Ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, a menționat că Programul Unic va include 70 de investigații medicale noi în asistența medicală primară, 340 poziții noi pentru asistență medicală specializată de ambulatoriu și 166 servicii noi de înaltă performanță.

Declaraţia persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune. În contextul declarării stării de urgență, potrivit prevederilor pct. 26 alin. (1)-(3) al Dispoziției nr.3 cu modificări a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM, termenul de declarare și achitare a impozitului pe venit pentru 2019 de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător a fost extins până la 29 mai 2020.