Notificarea privind iniţierea, modificarea, suspendarea sau încetarea activităţii de comerţ poate fi depusă on-line, prin intermediul resursei informaționale în domeniul comerțului, sau fizic, la ghișeul autorității administrației publice locale (primăria) a satului (comunei), orașului sau municipiului unde se intenţionează sau se desfășoară activitatea de comerț, care poate fi diferită de adresa juridică sau domiciliul persoanei ce depune notificarea.   Astăzi, 13 octombrie, Executivul a votat proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior. Autorul documentului (Ministerul Economiei și Infrastructurii) vine cu intervenții majore în actuala redacție a legii, care va fi completată cu noțiuni noi, dar propune și abrogarea unor prevederi depășite, toate având drept scop atât excluderea discrepanțelor normative depistate, cât și asigurarea reglementării a fenomenelor sociale existente de facto.

În perioada ianuarie-septembrie 2020, Republica Moldova a exportat mărfuri în sumă totală de $1,8 mld., cu 13,4% mai puțin decât în perioada similară din anul precedent, comunică Biroul Național de Statistică. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $1,3 mld., fiind în scădere cu 6,5% comparativ cu aceiași perioadă din 2019. Totodată, reexporturile de mărfuri străine au constituit $411,7 mil., mai puțin decât în perioada similară din 2019 cu 30,1%, reexporturile de mărfuri după prelucrare

Banca Națională a Moldovei anunță că în luna iulie 2020, creditele noi acordate au constituit 3 245,2 mil. lei, în creștere cu 13,8% față de luna iulie 2019.   Astfel, ponderea creditelor acordate în moneda națională a constituit 72,2%, a creditelor în valută – 25,2%, iar a celor atașate la cursul valutei – 2,6%.

Vineri, 27 noiembrie curent, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege ce prevede modificarea cadrului normativ aferent accesului străinilor pe piața muncii. Documentul conține unele modificări și completări la Legea 200/2010 privind regimul străinilor  și Codul contravențional și are ca scop optimizarea proceselor de angajare a străinilor la muncă pe piața autohtonă și asigurarea necesităților de muncitori calificați pentru mai multe ramuri ale economiei naționale.   În momentul de față acordarea dreptului de ședere în scop de muncă este condiționată de cerința de achitare de către angajator a unui salariu mediu prognozat pe economie, însă, potrivit datelor oficiale, se atestă creșterea locurilor de muncă vacante cu salarii mari, care, în pofida majorării salariilor pe economie, sunt totuși mai mici decât salariul mediu prognozat pe economia națională.

În scopul conservării resurselor naturale epuizabile, refacerii suprafeţei forestiere, în anul 2016 a fost aprobată Hotărârea de Guvern nr.664 cu privire la sistarea temporară a exportului de masă lemnoasă, care se încadra la pozițiile tarifare 4403, 4404 20, 4406 şi 4407 91-4407 99 din Nomenclatura combinată a mărfurilor. Conform ultimelor estimări efectuate de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale si Mediului, doar în anul 2018 volumului de lemn de lucru recoltat s-a majorat cu 40,4 mii m3, iar la capitolul prelucrarea lemnului se înregistrează o tendința de descreștere semnificativă.

Tarifele pentru determinarea titlului şi marcarea obiectelor din metale preţioase, expertizarea metalelor şi diagnosticarea pietrelor preţioase ar putea fi majorate cu 20%. În cadrul ședinței Guvernului din 11 februarie a fost aprobată proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea listei serviciilor, tarifelor și metodologiei de calculare a acestora pentru serviciile prestate în domeniul metalelor și pietrelor prețioase.

Proiectul Uniunii Europene „Suport pentru cadrul infrastructurii calității în contextul DCFTA în Republica Moldova” se va încheia la sfârșitul lunii octombrie 2020, iar zilele trecute a avut loc evenimentul de totalizare a rezultatelor obținute pe parcursul a trei ani de activitate, la care a participat reprezentanți ai principalelor instituții și agenții beneficiare.   Amintim, proiectul cunoscut și ca „Proiectul QI” cu un buget total de 3,5 mil. euro a fost lansat în luna septembrie 2017 de către Delegația UE în contextul realizării DCFTA în Republica Moldova. Beneficiarii principali ai proiectului sunt Ministerul Economiei și Infrastructurii, Institutul Naţional de Metrologie, Institutul de Standardizare din Moldova, Centrul Național de Acreditare MOLDAC, Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii. 

În perioada 19-27 octombrie 2020, echipa de experţi a Fondului Monetar Internaţional (FMI) va purta discuții la distanță cu autoritățile Republicii Moldova, din sediul FMI la Washington. Scopul misiunii este de a realiza exercițiul regulat de colectare a informației privind evoluțiile economice recente, a se informa referitor la implementarea angajamentelor asumate în contextul programului agreat cu autoritățile la nivel de experți, care urmează a fi susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanţare extinsă (EFF), precum și pentru a discuta politicile promovate de autorități în vederea menținerii stabilității macroeconomice și bugetare, inclusiv în contextul bugetului pentru anul 2021.

În contextul modificărilor operate prin Legea nr.178 din 26 iulie 2018, care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2018, au apărut o serie de întrebări cu privire la corectitudinea aplicării sancțiunilor fiscale executorilor judecătorești în cazul neonorării de către aceștia a obligațiunilor în parte ce ține de aplicarea sancțiunilor prevăzute la art.253 alin.(41) și art. 2632 din Codul fiscal. În conformitate cu prevederile la art.197 din Codul fiscal, executorii judecătorești, urmare a alăturării realizate în conformitate cu procedura stabilită în Codul de executare şi după expirarea termenului de alăturare stabilit la art.92 din Codul de executare, are obligațiunile de a comunica, în termen de 3 zile, Serviciului Fiscal de Stat

În conformitate cu prevederile art. 228 alin. (1) şi (2) din CF, majorarea de întârziere (penalitatea) este o sumă calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp. Aplicarea de către organul fiscal sau alt organ abilitat a majorării de întârziere este obligatorie, independent de forma de constrângere.

Entitatea înregistrează în componența imobilizărilor necorporale programul informatic (software). Cheltuielile suportate pe parcurs pentru dezvoltarea acestui program se reflectă la majorarea costului imobilizării necorporale (soft-ului) sau se contabilizează ca cheltuieli curente?

Conform art.33 din CF, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în mărimea prevăzută la alin. (1) sau (2) al articolului menționat. Potrivit pct. 18 și 22 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăti efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin HG nr.697 din 22.08.2014, dacă pe parcursul anului fiscal se schimbă suma scutirilor la care are dreptul angajatul sau intervin anumite modificări în datele generale privind angajatul

Biroul Naţional de Statistică a publicat raportul „Evoluţia preţurilor de consum în Republica Moldova în luna august 2020”. Conform acestuia, în luna august 2020 inflaţia anuală (pentru ultimele 12 luni) a constituit 3,45%, inclusiv la produse alimentare – 7,59%, mărfuri nealimentare (-0,04%) și servicii prestate populaţiei – 2,13%.   Totodată, indicele preţurilor de consum (IPC) în luna august faţă de luna iulie 2020 a constituit 99,22% (informativ: în luna august 2019 faţă de iulie 2019 IPC a marcat 99,97%).  

În semestrul I al anului curent, în rezultatul activităților de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” și a muncii „la negru” desfășurate de Serviciul Fiscal de Stat, au fost calculate suplimentar la buget încasări aferente plăților salariale (impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, penalități și amenzi) în sumă totală de 6,9 mil. lei, dintre care au fost achitate 2,6 mil. lei. Cele mai multe încasări au fost calculate la impozitul pe venit reținut din plățile salariale – 728 mii lei.   Potrivit datelor publicate de SFS, în primele șase luni ale anului curent, în cazul a 107 controale fiscale au fost depistate încălcări ale legislației în domeniul raporturilor de muncă,  în diminuare față de cele înregistrate în perioada similară a anului precedent cu 254 de cazuri.

La 1 octombrie 2020 va intra în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 504, aprobată la 15 iulie curent. Aceasta prevede acordarea suportului financiar unic beneficiarilor de pensii și alocații sociale de stat în cuantum de 700 lei beneficiarilor de toate tipurile de pensii stabilite până la 1 octombrie 2020 ce nu depășesc 3000 de lei lunar, cu condiția că persoanele sunt domiciliate în Republica Moldova. Excepție sunt beneficiarii de alocații pentru îngrijire, însoțire și supraveghere stabilite până la 1 octombrie 2020 conform Legii nr. 499/1999 privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni.   Plata suportului financiar unic va fi efectuată de către Casa Națională de Asigurări Sociale prin intermediul prestatorilor de servicii de plată ce asigură achitarea pensiilor și altor alocații sociale de stat. Mijloacele financiare necesare vor fi transferate din bugetul de stat.

Serviciul Fiscal de Stat reprezintă unul din pilonii de bază a statului ce tinde să asigure sustenabilitatea economico-financiară a țării, fiind o autoritate publica cu o echipă de profesioniști care asigură realizarea obiectivelor aliniate motto-ului ,,Funcționarul fiscal – în serviciul contribuabilului”.   Astăzi, 1 iulie 2020, Serviciului Fiscal de Stat marchează sărbătoarea profesională – Ziua funcţionarului fiscal, precum și aniversarea de 30 de ani de la fondarea autorităţii fiscale naţionale – un jalon important în evoluția unei administrații publice.  

Pachetul de legi pro-business pentru unii este o evoluție firească și multașteptată, pentru alții – o revoluție. Indiferent de aprecieri, avem o nouă realitate, căreia trebuie să ne conformăm. Despre provocări și reticență, creșterea economică și baza fiscală, așteptările mediului de afaceri și ale guvernării am discutat cu secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu. — Dle Chicu, care au fost cele mai mari provocări pentru Dumneavoastră, la revenirea în cadrul Ministerului Finanțelor în calitatea de secretar general de stat?

Criza cauzată de COVID-19 a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Cele mai importante aspecte ale fiscalității și activității economice sunt puse în dezbateri pe parcursul zilelor de 17-18 septembrie în cadrul Conferinței internaționale cu tematică fiscală e-TAXCON’20 organizată de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Astăzi au fost desfășurate primele secțiuni.   Directorul executiv al AmCham Moldova, Mila Mailarău, a menționat că Conferința este dedicată atât comunității profesioniștilor din cadrul comunității de afaceri, cât și autorităților publice, mediului academic și științific, precum și comunității partenerilor de dezvoltare și are ca scop asigurarea unei platforme interactive pentru specialiștii din domeniu.

Valoarea de referință pentru calcularea salariilor directorilor instituțiilor de învățământ general și profesional tehnic, în conformitate cu Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, se stabilește la nivel de 1800 lei. În Monitorul Oficial din 22 februarie curent a fost publicată Legea nr.14 din 15 februarie 2019 cu privire la modificarea art. 10 din Legea bugetului de stat pentru anul 2019. Anterior acest articol prevedea valoarea de referință de 1600 lei pentru personalul didactic și personalul de conducere din instituțiile de învățământ.

Potrivit prevederilor Legii privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 8 iulie 1999, ale Codului muncii, precum și ale Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru fiecare an corespunzător, angajatorul are obligația de a calcula și achita la buget contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii.