Răspunderea juridică reprezintă acea formă a răspunderii sociale, stabilită de stat în urma încălcării normelor de drept printr-un fapt ilicit și care determină suportarea consecințelor stabilite de lege, de către cel vinovat, inclusiv prin utilizarea forței de constrângere a statului în scopul de a restabili ordinea de drept lezată.

Creșterea competitivității și ocupării forței de muncă din regiuni, sporirea coeziunii teritoriale și prevenirea excluziunii și pe îmbunătățirea mecanismelor și instrumentelor de coordonare și implementare a politicii naționale de dezvoltare regională sunt obiectivele incluse în proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională a Republicii Moldova 2022-2028, examinat de Executiv în ședința din 26 ianuarie curent.   Strategia prevede o serie de măsuri, printre care: consolidarea rolului și funcțiilor orașelor în calitate de motoare de creștere a competitivității regiunilor; îmbunătățirea mediului antreprenorial în regiuni;

Parteneriatul public-privat (în continuare PPP) a devenit în ultimele decenii un mecanism strategic prin care statele încearcă să suplinească resursele financiare limitate și să asigure implementarea unor proiecte de interes public major. Acest instrument juridic și

Proiectul ce prevede implementarea unor măsuri fiscale ce au ca scop asigurarea sustenabilității fiscale a fost propus spre consultare de Ministerul Finanțelor. Documentul vizează mai multe modificări în Codul fiscal. Astfel, se propune eliminarea scutirii personale a persoanelor fizice cu venituri mai mari de 360 mii lei anual. În acest sens, în nota informativă se menționează că se propune modificarea condiției de utilizare a scutirii personale de 24 mii lei pentru a readuce elemente de progresivitate în impozitarea persoanelor fizice, astfel ca persoanele cu venituri mai mari să ofere o contribuție mai mare în buget. În acest mod, se impune condiția pentru ca scutirea personală să poată fi utilizată de către persoanele fizice care au venituri mai mici de 360 mii lei anual.

În primele patru luni ale anului curent, întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat 5,2 mil. tone de mărfuri,mai mult cu 17,7% decât în perioada similară din anul 2018. Parcursul mărfurilor a constituit 1 619,6 mil. tone/km, în creștere cu 17,9% față de perioada corespunzătoare din anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Doar cu transportul rutier s-au transportat 3,6 mil. tone de mărfuri, cu 27,4% mai mult decât în perioada corespunzătoare din anul precedent, iar cu mijloacele de transport feroviar – 1,6 mil. tone sau cu 0,4% mai mult faţă de aceeași perioadă din anul 2018.

Conform prevederilor art. 7 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, este obligată să păstreze mijloacele bănești în instituții financiare și să achite plățile la bugetul public național, angajaților, creditorilor, precum și să onoreze celelalte obligații de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

1.(28.15.77) Apare obligația de emitere a facturii fiscale în format electronic (e–Factura) în cazul în care livrările de bunuri/ servicii impozabile cu TVA se efectuează în adresa instituției publice/bugetare în cadrul achizițiilor publice de mică valoare?

Ieri, 28 iulie, prim-ministrul Ion Chicu a susținut un briefing în care a vorbit despre situația în agricultură, prezentând acțiunile concrete întreprinse și cifrele exacte ale sumelor alocate de către Guvern agenților economici din domeniul agriculturii.   Șeful Cabinetului de miniștri a declarat că, din cauza intemperiilor, roada anului 2020 pentru culturile cerealiere din prima grupă (grâu, orz, rapiță) practic a fost compromisă: „Anul 2020 a venit nu doar cu pandemia, dar și cu o secetă dură care a provocat pierderi esențiale în agricultură. Din cele 415 mii de hectare de culturi cerealiere, aproape 200 mii au fost afectate în proporție de peste 60%.”

O întreprindere plătitoare de TVA a inițiat procedura de lichidare. În capitalul statutar se află o clădire. Care este procedura de scoatere a clădirii din capitalul statutar? De ce aspecte fiscale trebuie să țină cont în acest caz? În conformitate cu prevederile art. 23 alin. (4) din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135/2007,

Entitățile din sistemul bugetar sunt obligate să prezinte rapoartele financiare pentru anul 2021 pe suport de hârtie și  în format electronic, prin Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice al Ministerului Finanțelor (modulul CNFD) strict în termenele stabilite pentru autoritățile  publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale în Anexele 1 și 2 la OMF nr. 144 din  09.12.2021 și variază între 14 februarie și 3 martie 2022. La  rândul lor, conform pct. 2 din ordinul menționat, conducătorii autorităților publice centrale, șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale (UAT) pentru asigurarea  prezentării rapoartelor financiare pentru anul 2021 în termenele menționate stabilesc termenele de prezentare a rapoartelor financiare pentru entitățile bugetare subordonate.

Starea de urgență în sănătate publică declarată prin Hotărârea Comisiei naționale extraordinare de sănătate publică nr. 61 din 9 septembrie 2021 este prelungită până la 15 aprilie 2022. Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a publicat ieri, 14 martie, Hotărârea nr. 5,  prin care  începând cu 16 martie 2022 se aplică următoarele măsuri de prevenire și control al infecției COVID-19:   1.1. purtarea măștilor de protecție este obligatorie în transportul public, instituțiile medico-sanitare, instituțiile farmaceutice, instituțiile de plasament, unitățile comerciale cu amănuntul și centrele comerciale;   1.2. purtarea măștilor de protecție este recomandată în spațiile publice închise, care nu sunt menționate la punctul 1.1, în special în zone cu potențial de aglomerare, precum: spații de uz comun la locul de muncă și studii, săli de ședințe, săli de concerte, teatre, cinematografe, întruniri și evenimente publice etc.;  

Pentru luna martie 2022 furnizorii serviciului universal și/sau de ultimă opțiune vor achiziționa energie electrică de la Furnizorul central de energie electrică SA ,,Energocom" la prețul de 1,23lei/kWh (fără TVA). Diferența de 2,01 lei/kWh (fără TVA) dintre acest preț de achiziție de 1,23 lei/kWh (fără TVA) și 3,24 lei/kWh (fără TVA) prețul reglementat aprobat de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică va fi subvenționat Furnizorului central de energie electrică SA ,,Energocom" de către Guvern.

Statul asigură libertatea activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale şi apărarea drepturilor şi intereselor întreprinderilor şi ale cetăţenilor contra practicilor anticoncurenţiale şi concurenţei neloiale. Întrucât protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei are drept scop promovarea intereselor legitime ale consumatorilor, pentru încălcarea legislației concurențiale sunt aplicate sancțiuni,

Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum şi aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile și serviciile destinate acestora va fi completată cu 45 proiecte noi.   Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de hotărâre de Guvern pentru modificarea HG nr. 246/2010 prin care a fost aprobată lista respectivă.

Prin Legea nr. 178 din 26.07.2018 cu privire la modificarea unor acte legislative (MO al RM nr. 309-320, din 17.08.2018) au fost efectuate modificări la Legea nr. 1466-XIII din 29.01.1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe. Obiectivele principale ale Legii nr.1466/1998 sunt protecția suveranității și asigurarea securității economice a tării, dezvoltarea economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe, asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe.

28.17.44 În ce cazuri contribuabilul este în drept să aplice cota redusă a TVA, pentru mărfurile/serviciile realizate în cadrul activităţilor care se atribuie la secţiunea I a CAEM (HORECA)?

Parlamentul a aprobat cu 58 de voturi în ședința extraordinară desfășurată astăzi, 20 ianuarie 2022, proiectul hotărârii de Guvern privind declararea stării de urgență în domeniul energetic. Aceasta se instituie pe întreg teritoriu al Republicii Moldova pentru perioada 20 ianuarie-20 martie 2022.

Unul dintre elementele obligatorii ce trebuie sa fie aplicate pe factura fiscală întru documentarea operațiunilor economice, conform art.11 din Legea contabilităţii și raportării financiare nr.287 din 15.12.2017, este semnătura aplicată de către persoanele responsabile din cadrul entității. Un tip practicat de entități la semnarea facturilor fiscale este aplicarea „facsimila” sau „semnătura facsimilă” care, însă, nu are niciun temei legal.

Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a aprobat Dispoziția nr. 21 din 18 mai curent, care conține mai multe derogări de la prevederile Codului fiscal și ale altor acte normative, precum și prevede o serie de măsuri noi. Astfel, prin derogare de la prevederile art. 104 lit.a) din Codul fiscal, pe perioada stării de urgență, începând cu 19 mai 2022, exportul și livrarea asimilată exportului, inclusiv în portul Internațional Giurgiulești și în Zonele Economice Libere, a uleiului de floarea soarelui (poziția tarifară 1512), se scutește de TVA fără drept de deducere.

Serviciul Fiscal de Stat întreprinde în permanență măsuri de conformare voluntară și informare a persoanelor fizice care transmit în locațiune bunuri imobile cu privire la obligațiile stabilite de actele normative în vigoare privind înregistrarea contractelor de locațiune.   În perioada lunilor ianuarie – noiembrie 2021, la Serviciul Fiscal de Stat s-au înregistrat 16 382 contracte de locațiune/chirie,  dintre care: