Pentru a atinge un nivel ridicat de securitate și justiție în spațiul Uniunii Europene, Codul penal al RM (CP) va fi completat cu prevederi ce vor stabili norme minime privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor cu privire la încălcarea măsurilor restrictive ale UE.

La data de 19.06.2025 a fost adoptată Legea nr. 154 pentru modificarea unor acte normative (combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene)

Parlamentul, în cadrul ședinței plenare din 13 martie curent, a aprobat în lectura finală proiectul legii pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale), elaborat în scopul fortificării mecanismului de urmărire și identificare a bunurilor infracționale pentru

Fapta care are ca efect diminuarea resurselor bugetului Uniunii Europene sau ale bugetelor instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor UE, înființate în temeiul tratatelor, sau ale bugetelor gestionate ori monitorizate direct sau indirect de acestea,

Prin Legea nr.136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal și a Codului contravențional) (în continuare – Legea nr. 136/2024) (în vigoare din 07.09.2024), au fost revizuit art. 244 din Codul penal (Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor şi organizațiilor), prin înăsprirea pedepsei amenzii aplicate în privința persoanei fizice și juridice, precum și pedepsei închisorii pentru persoana fizică.

Ministerul Justiției a înaintat pentru consultări publice proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (consolidarea răspunderii penale a persoanei juridice și sancționarea încălcării măsurilor restrictive internaționale).

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și-a concentrat eforturile, în perioada anului 2023, pentru a promova creșterea conformării fiscale în rândul contribuabililor și a asigura aplicarea corectă și uniformă a legislației fiscale în Republica Moldova.Principalele repere de activitate ale SFS în anul 2023 s-au axat pe implementarea programelor

Potrivit art. 248 alin. (2) din Legea insolvabilității nr.149/2012, la cererea comitetului creditorilor, administratorul/lichidatorul transmite organelor procuraturii toate documentele spre a fi examinate la obiectul existenţei de motive (fapte) ce ar putea angaja urmărirea penală a debitorului sau a membrilor organelor lui de conducere.

Infractiunile economico-financiare, dar îndeosebi fraudele fiscale, au o deosebită importanță în practica justiției penale, atât prin prisma relațiilor sociale care formează obiectul de protecție a legii penale conform prevederilor art. 2 din Codul penal, cât și prin vasta răspândire a faptelor prejudiciabile care aduc atingere acestor relații sociale.

Dreptul la apărare este unul fundamental, care urmează a fi respectat inclusiv de către Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) în cadrul proceselor contravenționale sau penale desfășurate. Amintim că SFS are calitatea de agent constatator și autoritate care examinează cauzele contravenționale prevăzute la art. 402 din Codul contravențional și calitatea de organ de urmărire penală pentru

În Parlament, în calitate de inițiativă legislativă a unui grup de deputați, este înregistrat proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative (reorganizarea Serviciului Vamal și introducerea restricțiilor vehiculelor rutiere la trecerea frontierei vamale), elaborat în scopul adaptării cadrului legislativ național pentru a răspunde noilor provocări și oportunități.

În acest articol ne propunem să analizăm modificările normative recente, adoptate prin Legea nr. 35 din 13.03.2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale) (în continuare – Legea nr. 35/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial (nr. 143, art. 139) din 19.03.2025. Scopul principal urmărit prin adoptarea modificărilor respective este

În cazul încălcării prevederilor legislație în vigoare aferent ținerii contabilității, entităţile şi persoanele responsabile de ținerea evidenței contabile poartă răspundere disciplinară, civilă, contravenţională şi/sau penală, reieșind din gravitatea faptelor comise.

Serviciul Vamal reamintește agenților economici care desfășoară activități de export despre importanța respectării cerințelor privind confirmarea originii preferențiale a mărfurilor, în baza acordurilor de comerț liber încheiate de Republica Moldova cu diverse state și teritorii.

Prin Legea nr. 35/2025, Serviciul Fiscal de Stat a fost desemnat drept autoritatea responsabilă de executarea hotărârilor judecătorești în materie penală privind confiscarea bunurilor și privind repararea prejudiciului cauzat de infracțiune statului și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin completarea Codului penal al RM (CP) cu noi prevederi, prevăzute în proiectul de lege înregistrat în Parlament, va fi instituit cadrul normativ consolidat în partea ce tine de combaterea conduitei frauduloase cu impact asupra veniturilor, cheltuielilor și activelor ce formează bugetul general al Uniunii Europene.

Potrivit art. 5 pct. 361) din Codul fiscal, activitate independentă reprezintă activitate de comerț desfăşurată de către o persoană fizică rezidentă doar în mod individual, fără a constitui o formă organizatorico-juridică, în urma desfăşurării cărora se obţine venit

Se vor impune oare cu taxa pentru poluarea mediului producătorii care plasează pe piaţă nu mai mult de 100 kg de ambalaje pe an (cu excepţia ambalajelor reutilizabile şi a celor de unică folosinţă, supuse sistemului de depozit)?

Infracțiunile economico-financiare, și anume fraudele fiscale, prezintă o deosebită importanță în practica justiției penale, atât prin prisma relațiilor sociale care formează obiectul de protecție a legii penale conform prevederilor art. 2 din Codul penal (în continuare – CP), cât și prin vasta răspândire a faptelor prejudiciabile care aduc atingere acestor relații sociale.

Răspunderea juridică reprezintă acea formă a răspunderii sociale, stabilită de stat în urma încălcării normelor de drept printr-un fapt ilicit și care determină suportarea consecințelor stabilite de lege, de către cel vinovat, inclusiv prin utilizarea forței de constrângere a statului în scopul de a restabili ordinea de drept lezată.