Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului

În trimestrul I al anului 2020 datoria totală a Republicii Moldova față de creditorii bilaterali s-a redus cu $28,04 mil. sau cu 11,9%, constituind la sfârșitul lunii martie $208,52 mil., comunică Banca Națională a Moldovei.    Potrivit datelor făcute publice de regulator, cel mai mare creditor bilateral al Moldovei rămâne România cu o pondere de 28,5% din volumul total al datoriei, fiind urmată de Japonia cu ponderea de 27,9% și Rusia (14,5%).   În trimestrul I al anului curent datoria țării noastre față de România s-a redus cu 26,7%  (de la $81,14 mil. la sfârșitul anului 2019 până la $59,5 mil., față de Japonia – cu 0,12% (de la $58,16 mil. la $58,09 mil.), iar față de Federația Rusă – cu 12,1% (de la $34,4 mil. la $30,23 mil.).

În Monitorul Oficial din 18 februarie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 81 din 16 februarie cu privire la aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2022-2024)”. Documentul a fost elaborat în concordanță cu prognoza privind evoluția datoriei de stat pentru perioada indicată și prognoza indicatorilor macroeconomici furnizată de Ministerul Economiei. Totodată, Programul este elaborat în contextul pandemiei COVID-19, ținând cont de situația economică din țară, de măsurile Băncii Naționale cu aplicarea principalelor operațiuni de politică monetară, de constrângerile determinate pe piața financiară locală și impactul acestora asupra finanțării deficitului bugetar.

În cadrul procedurii de insolvabilitate este admisă cesiunea creanțelor, care are loc prin subrogarea în drepturi.

Procedura de insolvabilitate prevede abilitatea legală a administratorului procesului de insolvabilitate în analiza clauzelor contractelor debitorului,

În cadrul parcului pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” ar urma să fie insituit Fondul de susținere a inovațiilor digitale specializate. Acest fond este conceput ca un instrument de sprijin financiar nerambursabil, gestionat de

Prin Legea nr. 313/2024 au fost aprobate o serie de modificări la Legea insolvabilității nr. 149/2012. Printre principalele modificări se numără: - introducerea plafonului de 10 salarii medii pe economie de la care poate fi iniția procedura de

Din 10 ianuarie anul curent, odată cu publicarea în Monitorul Oficial și intrării în vigoare a Legii nr. 321 din 26 decembrie 2024 cu privire la modificarea Legii nr. 240/2024 cu privire la unele măsuri de sprijin pentru fermieri în legătură cu seceta din anul 2024, categoria beneficiarilor legii menționate a fost extinsă. Astfel, în temeiul Legii nr. 321/2024, prevederile Legii nr. 240/2024 se aplică debitorului care

Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi a tezei a II din art. 142 alin. (10) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012. Conform prevederilor acestei norme, creanţa unui creditor faţă de mai mulţi debitori solidari în

În Parlament în calitate de inițiativă legislativă este înregistrat un proiect care prevede instituirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar destinate fermierilor, în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică și atmosferică din anul 2024.

Conform prevederilor art. 4 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Lege), participanţi la procesul de insolvabilitate sunt: administratorul provizoriu, administratorul insolvabilităţii, lichidatorul, creditorii, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, debitorul sau - după caz, reprezentantul debitorului, alte organe şi persoane stabilite în lege.

Riscurile inerente activității de întreprinzător pot conduce deseori la dificultăți în onorarea obligațiilor contractuale și a obligațiilor de altă natură, cum ar fi taxele, impozitele și alte plăți obligatorii față de bugetul public național. În aceste situații, atât pentru agenții economici restanțieri, cât și pentru creditorii acestora este important să fie cunoscute limitele răspunderii debitorului pentru obligațiile neexecutate, dar și modalitățile prin care creanțele creditorilor pot fi satisfăcute.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de lege care, în condițiile aprobării de către Parlament în redacția propusă spre examinare în cadrul ședinței secretarilor generali de stat, va stabili un șir de măsuri de sprijin cu caracter temporar,

În conformitate cu prevederile Legii nr. 321 din 26 decembrie 2024, au fost introduse modificări în Legea nr. 240/2024 cu privire la unele măsuri de sprijin pentru fermieri în legătură cu seceta din anul 2024 (în continuare Lege), prin care au fost concretizate măsurile de sprijin pentru fermieri, ținând cont de seceta din anul 2024.

Transformarea reprezintă una din modalitățile de reorganizare a persoanei juridice care are ca efect schimbarea formei sale juridice de organizare prin modificarea actelor de constituire în condiţiile legii (art. 222 alin. (1) din Codul civil).

După depunerea planului procedurii de restructurare, dar nu mai târziu de 5 zile de la data expirării termenului prevăzut pentru depunerea lui, persoana care a propus planul publică, în conformitate cu art. 6, un anunț privitor la convocarea adunării creditorilor de examinare și votare a planului (art. 199 alin. (1) din Legea insolvabilității).

Mărimea marjei maxime pe care creditorii o pot aplica pe parcursul anului 2025 creditelor garantate de către stat în cadrul Programului de stat „Prima casă” se menține la nivelul de până la 3%. Hotărârea nr. 900 din 30 decembrie 2024 prin care a fost stabilită marja a fost publicată în Monitorul Oficial din 31 decembrie curent.

Potrivit art. 158 (1) Legea insolvabilității 146/2012 (în continuare LI) după ce bunurile din masa debitoare au fost valorificate integral, administratorul/lichidatorul prezintă instanței

În ultimul timp tot mai multe persoane, mai ales tinere, se avântă în desfășurarea activității de antreprenoriat și după, cum e și firesc, nu toți ajung la succesul scontat. În multe cazuri întreprinderile intră în insolvabilitate și nu neapărat din cauza circumstanțelor obiective, dar cel mai des din cauza necunoașterii multor aspecte legale legate de activitatea inițiată.

Preluarea masei debitoare în contul stingerii creanţelor, fiind o modalitate de stingere a creanţelor, poate fi efectuată atât după prima licitaţie cu strigare, cât și după licitaţie repetată cu strigare, conform prevederilor art. 119 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Lege).