Ministerul Justiției a înaintat pentru consultări publice proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (consolidarea răspunderii penale a persoanei juridice și sancționarea încălcării măsurilor restrictive internaționale).

Potrivit art. 248 alin. (2) din Legea insolvabilității nr.149/2012, la cererea comitetului creditorilor, administratorul/lichidatorul transmite organelor procuraturii toate documentele spre a fi examinate la obiectul existenţei de motive (fapte) ce ar putea angaja urmărirea penală a debitorului sau a membrilor organelor lui de conducere.

Parlamentul, în cadrul ședinței plenare din 13 martie curent, a aprobat în lectura finală proiectul legii pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale), elaborat în scopul fortificării mecanismului de urmărire și identificare a bunurilor infracționale pentru

În acest articol ne propunem să analizăm modificările normative recente, adoptate prin Legea nr. 35 din 13.03.2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale) (în continuare – Legea nr. 35/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial (nr. 143, art. 139) din 19.03.2025. Scopul principal urmărit prin adoptarea modificărilor respective este

Prin Legea nr.136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal și a Codului contravențional) (în continuare – Legea nr. 136/2024) (în vigoare din 07.09.2024), au fost revizuit art. 244 din Codul penal (Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor şi organizațiilor), prin înăsprirea pedepsei amenzii aplicate în privința persoanei fizice și juridice, precum și pedepsei închisorii pentru persoana fizică.

Conform prevederilor Codului civil, toate obligațiile civile se impart în 2 categorii: contractuale și necontractuale (obligații civile delictuale). Obligațiile contractuale iau naștere din contracte, adică din acordul părților, pe cînd cele

Răspunderea juridică reprezintă acea formă a răspunderii sociale, stabilită de stat în urma încălcării normelor de drept printr-un fapt ilicit și care determină suportarea consecințelor stabilite de lege, de către cel vinovat, inclusiv prin utilizarea forței de constrângere a statului în scopul de a restabili ordinea de drept lezată.

Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ răspunde juridic pentru nerespectarea obligațiilor care îi sunt puse în sarcina sa prin lege, prin dispozițiile actului de constituire, precum și altele care nu sunt puse în sarcina unui alt organ. În cazul desemnării mai multor administratori, ei răspund solidar, dacă prin hotărâre judecătorească nu s-a stabilit altfel.

Dreptul la apărare este unul fundamental, care urmează a fi respectat inclusiv de către Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) în cadrul proceselor contravenționale sau penale desfășurate. Amintim că SFS are calitatea de agent constatator și autoritate care examinează cauzele contravenționale prevăzute la art. 402 din Codul contravențional și calitatea de organ de urmărire penală pentru

Ministerul Finanţelor este autoritatea publică centrală în domeniul finanţelor publice care asigură gestionarea mijloacelor financiare ale bugetelor componente ale bugetului public naţional (BPN) prin contul unic trezorerial şi prin alte conturi deschise în instituţiile financiare, administrează bugetul de stat şi monitorizează executarea celorlalte bugete componente ale BPN.

În calitate de organ de control, Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) poate aplica sancțiuni atât pentru încălcări fiscale prevăzute de Codul fiscal (în continuare – CF), cât și pentru încălcări prevăzute expres de alte acte normative, cum sunt, spre exemplu, Legea nr. 1466/1998

La data de 19.06.2025 a fost adoptată Legea nr. 154 pentru modificarea unor acte normative (combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene)

Conform legislației fiscale, procedura controlului fiscal se finalizează cu valorificarea rezultatelor acestuia. Acest articol reprezintă o analiză detaliată privind actul de control fiscal și procedura de examinare a cazurilor de încălcare a legislației, fiind o continuare a seriei de articole despre controlul fiscal.

În Republica Moldova, principiul egalității și al nediscriminării este prevăzut în Constituție și în legislația muncii, reprezentând un pilon fundamental al relațiilor de muncă echitabile. Angajatorii au obligația legală de a reflecta și implementa aceste principii în toate actele normative interne ale unității și în contractele individuale și colective de muncă.

În contextul intensificării relațiilor comerciale internaționale și al creșterii fluxurilor transfrontaliere de mărfuri, respectarea legislației vamale capătă o importanță esențială pentru menținerea ordinii economice într-un stat

Infracțiunile economico-financiare, și anume fraudele fiscale, prezintă o deosebită importanță în practica justiției penale, atât prin prisma relațiilor sociale care formează obiectul de protecție a legii penale conform prevederilor art. 2 din Codul penal (în continuare – CP), cât și prin vasta răspândire a faptelor prejudiciabile care aduc atingere acestor relații sociale.

Potrivit Codului fiscal (CF), în caz de control al respectării legislației fiscale, contribuabilul este obligat:

În procedura de executare, executorul judecătoresc are dreptul de a urmări veniturile debitorului, inclusiv salariul acestuia și să exercite controlul asupra corectitudinii în executarea indicaţiilor sale privind urmărirea veniturilor debitorului

Agenții imobiliari vor fi obligați să protejeze datele cu caracter personal ale clienților, în conformitate cu Legea 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Totodată, aceștia se vor asigura ca toate plățile pentru serviciile lor sunt efectuate prin mijloace de plată legale și transparente.

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul a adoptat Legea nr. 194 pentru modificarea Codului muncii (alinierea legislației la prevederile Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 190/2019)