Opinii

Industria vinicolă, pe drumul anevoios al redefinirii

Pentru că în curând se face un an de când Federaţia Rusă şi-a închis piaţa pentru vinurile moldoveneşti, iar restricţiile nu sunt nici pe departe de ordin temporar cum declara Moscova la început, e timpul pentru a trage linie şi a vedea cum se mai simte industria vinicolă, dar mai ales ce măsuri trebuie întreprinse pentru a salva vinificatorii, aflaţi la un pas de un colaps financiar. Aceasta au şi făcut producătorii moldoveni de vinuri, împreună cu Oficiul Naţional al Viei şi Vinului cu sprijinul USAID în cadrul unei analize a situaţiei financiare a sectorului de vinificaţie în contextul embargoului rusesc, semnată de expertul în economie Andrei Crigan. Studiul a luat în calcul datele financiare a 18 vinării din ţară, care asigurau circa 80 la sută din exporturile spre Federaţia Rusă. Pierderi de 20 milioane de dolari în anul trecut Deşi anul trecut oficialii moldoveni încercau să calmeze spiritele, declarând că efectul embargoului din anul trecut nu va fi la fel de dureros ca cel din 2006, potrivit autorului lucrurile nu stau întocmai aşa. „Embargoul din septembrie 2013 nu a picat într-un moment favorabil. Pe lângă faptul că vinificatorii începuseră să aibă succese importante pe piaţa Rusiei după redeschiderea acesteia, lucrurile au mers prost şi pe alte pieţe din CSI din cauza conflictului din Ucraina, deprecierii bruşte a monedei naţionale a Kazahstanului, dar şi restricţiilor valutare din Belarus”, menţionează Crigan. Potrivit acestuia, impactul celui de-al doilea embargou începe să prindă tot mai mult contur în cifra de afaceri a sectorului. Numai în anul trecut, conform estimărilor, din cauza interdicţiilor ruseşti vinăriile din ţară au ratat vânzări de peste 18,3 milioane de dolari. În anul curent, mai exact în primele trei luni, exporturile de băuturi alcoolice au însumat numai 428 milioane de lei, cu un sfert mai puţin decât acum un an. Pe lângă vânzările proaste, vinificatorii se confruntă şi cu alte probleme financiare printre care rotaţia lentă a capitalului circulant şi creşterea presiunii creditelor contractate anterior care se reflectă cel mai bine prin creşterea ratei creditelor neperformante. Doar pe parcursul primului trimestru din anul curent, rata creditelor neperformante a crescut cu 5 puncte procentuale. Vinificatorii, datori cu un miliard de lei la bănci Potrivit calculelor Guvernului, după embargoul din 2006, vinificatorii au restanţe la bănci de circa 60 de milioane de euro. „Managerii companiilor vinicole au trebuit să depună eforturi considerabile pentru a administra creditele contractate, întrucât nu s-a întreprins nimic din partea autorităţilor în acordarea unor facilităţi sau asistenţă la restructurarea creditelor”, a spus Crigan. Unde mai pui că şi băncile moldoveneşti au redus finanţarea vinificatorilor, expunerea sistemului bancar pe vinificaţie a scăzut la sfârşitul lui 2013 la numai 4,8% de la 15,4% cât era în 2005. Recuperarea investiţiilor ca rezultat al celui de-al doilea embargo nu numai că este pusă în pericol, dar şi există pericolul scoaterii din circuitul productiv a plantaţiilor, din lipsă de bani pentru prelucrarea lor, atenţionează Crigan. Statul nu a vărsat nici un leu în Fondul Viei şi Vinului Mai mult, expertul spune că vinificatorii au ajuns să finanţeze activităţile curente din contul datoriilor pe termen lung, iar presiunea acestor obligaţii pe termen lung ameninţă companiile cu un colaps financiar. Vinificatorii cer intervenţia statului şi propun o serie de măsuri pentru redresarea situaţiei. Printre acestea se numără crearea unui Fond pentru restructurarea creditelor vinificatorilor obţinute de la băncile locale, subvenţionarea dobânzilor la creditele accesate de vinificatori, inclusiv în infrastructura postrecoltă şi procesare. „În luna martie a anului trecut s-a votat legea prin care a fost creat Fondul Viei şi Vinului pentru finanţarea sectorului vitivinicol. Deşi este o lege bună, statul nu a alocat nici până astăzi nici un ban în acest fond. În 2013, indiferent de situaţia grea în care ne-am pomenit, viticultorii au transferat în acest fond 13 milioane de lei, statul zero. Acelaşi lucru se întâmplă şi în 2014, noi am acumulat până acum 9 milioane de lei, statul nu a contribuit cu nimic”, a declarat Eugen Pîslaru, vice-preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Vin din Moldova. De asemenea, aceştia cer relaxarea condiţiilor de creditare şi urgentarea lansării operaţiunilor de leasing în cadrul proiectului Filiera Vinului. „Noi vorbim că se deschid pieţele europene, însă pentru a accede trebuie să avem producţie calitativă şi stabilă, ceea ce e imposibil fără reutilarea fabricilor”, a mai spus Pâslaru, coeficientul uzurii activelor vinăriilor moldoveneşti ajungând la 70%. Vor să se plângă la OMC pe Federaţia Rusă Unii dintre producătorii moldoveni de vinuri au cerut autorităţilor de la Chişinău să acţioneze Federaţia Rusă în judecată la Organizaţia Mondială a Comerţului. „Noi trebuie să inițiem un proces de judecată împotriva Federaţiei Ruse. Da, el ar putea să dureze doi-trei ani, dar când vom avea câștig de cauză ramura ar putea să se relanseze. (…) S-au invocat diferite probleme, dar niciodată nu s-a demonstrat până la urmă că a fost vina noastră”, a declarat şeful Asociaţiei Patronatelor din Viticultură, Feodosie Borş. O altă soluţie cerută de vinificatori ţine de promovarea consumului de vin autohton pe piaţa internă şi eliminarea restricţiilor legate de publicitatea acestuia, băuturile tari având mai multe avantaje în acest sens. Mulţi din vinificatori s-au plâns pe supermarketurile din ţară care impun taxe exorbitante pentru a-şi expune marfa pe rafturile lor, dar şi restaurantele locale care aplică la băuturile locale un adaos comercial de 500%. Via | eco.md

1745 vizualizări

Data publicării:

07 August /2014 17:55

Etichete:

vinificatorii | Moldova | Rusia | embargou | pierderi

0 comentarii

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon