La 1 august 2019, s-a împlinit un an de la finalizarea procesului de reorganizare a întreprinderilor de stat „Fintehinform”, „Fiscservinform” și „Vamservinform” din subordinea Ministerului Finanțelor, prin transformarea „Fintehinform” în Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) și fuziunea celorlalte două întreprinderi cu CTIF, instituție care a preluat, conform Hotărârii Guvernului nr. 125 din 6.02.2018, drepturile, obligațiile și funcțiile celor trei entități. Cu acest prilej, corespondentul nostru a discutat cu directorul CTIF, Corneliu Jaloba, despre bilanțul activităților noii instituții, preocupările curente și proiectele ei de viitor.

Avantajele Ghișeul unic electronic au fost prezentate în cadrul unui eveniment public la Bălţi de către Vitalie Iurcu, secretar de stat; Aurel Casian, director executiv al Proiectului Băncii Mondiale de Ameliorare a Competitivității II (PAC II); Douglas Muir, director de program Programul USAID pentru Reforme Structurale în Moldova; Galina Codița, directoarea filialei Bălți a Camerei de Comerț și Industrie. La eveniment au participat oameni de afaceri din Regiunea Nord a țării, reprezentanți ai altor filiale a Camerei de Comerț și Industrie din nordul țării.

Astăzi, 7 aprilie 2021, Banca Națională a Moldovei (BNM) în parteneriat cu instituții reprezentante ale societății civile cu activitate în domeniul analizei economice organizează o masă rotundă la tema „Rolul unei bănci centrale în modernizarea societății – provocări în economiile emergente”. Evenimentul vine în contextul  abordărilor și standardelor în acest sens acceptate de băncile centrale și va reuni, alături de conducerea BNM, participanți de rang înalt ai Băncii Naționale a României, Fondului Monetar Internațional, Băncii Mondiale, Uniunii Europene, experți în politici economice din Republica Moldova.

Inspectorul de muncă cu atribuții în domeniul securității și sănătății în muncă, în cazul constatării unui pericol iminent de accidentare, va fi în drept să dispună sistarea funcționării (inclusiv prin sigilare, cu indicarea în procesul-verbal de control) a atelierelor,  halelor,  secțiilor, a altor subdiviziuni ale entității, sistarea exploatării clădirilor, a edificiilor și a echipamentelor tehnice, precum și a lucrărilor și proceselor tehnologice. Ridicarea măsurii de sistare va putea fi efectuată de către inspectorul care a dispus-o sau de către un alt inspector împuternicit de către directorul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM), sau de către instanța de judecată și doar după ce angajatorul face dovada lichidării circumstanțelor pentru care a fost aplicată sistarea.

Persoanele fizice vor putea cumpăra și vinde în mod direct valori mobiliare de stat și alte instrumente financiare. Depozitarul central unic al valorilor mobiliare (DCU) a inițiat consultări publice referitoare la crearea unei platforme electronice pentru investitorii în instrumente financiare. Platforma va permite efectuarea on-line a operațiunilor cu valori mobiliare de stat, dar și cu alte instrumente financiare, comunică Banca Națională a Moldovei.   Conceptul platformei a fost elaborat în cadrul Proiectului USAID „Transparența Sectorului Financiar în Moldova” (FSTA) și se înscrie în șirul de măsuri sprijinite de FSTA pentru dezvoltarea pieței financiare din țara noastră.

Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (PAM) din plățile salariale și alte recompense aferente perioadelor de până la 31 decembrie 2020, care vor fi achitate în folosul angajaților/altor persoane fizice pentru efectuarea de lucrări/prestarea de servicii după data de 1 ianuarie 2021 (atât primele datorate de angajați, cât și cele datorate de angajatori) se vor calcula și se vor achită cu aplicarea prevederilor legislației în vigoare la data de 31 decembrie 2020, prevede Legea nr.224 din 4 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor acte normative publicată astăzi, 22 decembrie, în MO.   Amintim, prin Legea nr.60/2020 au fost aprobate noi reglementări ce vizează reforma sistemului de asigurare socială și de asigurare medicală.

Republica Moldova își va putea consolida capacitățile vamale și informaționale pentru alinierea la proiectul pilot intermodal E-TIR pe coridorul Kazahstan, Azerbaijan, Georgia și Ucraina. Aceasta este una din oportunitățile oferite de utilizarea pre-declarării electronice prinmodulul TIR-EPD, în cadrul sistemului ASYCUDA WORLD. Evenimentul de relansare al modului a avut loc ieri, 7 decembrie 2018. Relansarea acestuia este posibilă la inițiativa Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto (AITA), în colaborare cu Serviciul Vamal și cu compania IT BASS Systems, prin cofinanțarea din partea Programului USAID Reforme Structurale în Moldova.

Consiliul de directori al Fondului Monetar International a aprobat ieri o nouă tranșă de $22,2 mil. pentru Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de premierul țării Pavel Filip.

În primele trei luni ale anului curent Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat circa 4,6 mld. lei, depășind cu 208,7 mil. lei încasările pentru aceeași perioadă din anul precedent. Datele au fost prezentate în cadrul unei ședințe de bilanț al activității Departamentului venituri și control vamal, convocată de directorul Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie. Conform datelor prezentate, în structura veniturilor ponderea cea mai mare o dețin plățile provenite din administrarea TVA, care constituie 70,7%, urmate de accize cu 21% și taxele vamale, care au o contribuție de 5,2%. Cifrele sunt în creștere și în cazul exporturilor, valoarea cărora a crescut, în primul trimestru, cu 516,8 mil. lei, însumând peste 10,5 mld. lei.

Marea majoritate a problemelor abordate în cadrul vizitelor în teritoriu sunt comune pentru toate localitățile: lipsa sistemelor de apă și canalizare, a managementului deșeurilor, starea proastă a drumuirilor, a constatat prim-ministrul Pavel Filip la întrunirea cu locuitorii satelor Peresecina și Camencea din raionul Orhei. „Problema noastră este nu lipsa banilor, ci administrarea proastă”, a menționat premierul. Pe parcursul anilor, din Fondul ecologic au fost repartizați mai mulți bani, câte puțin pentru fiecare localitate, dar din ei nu s-a ales nimic.

Până la 1 ianuarie 2023 va fi pilotată activitatea Centrelor unificate de prestare a serviciilor (Programul-pilot CUPS) în cadrul a 5 misiuni diplomatice și oficii consulare, precum și în 17 autorități ale administrației publice locale de nivel I. Ulterior, în funcție de experiența acumulată, va putea fi asigurată implementarea CUPS-urilor la nivel național.   Cancelaria de Stat propune spre consultare publică proiectul hotărârii cu privire la pilotarea Centrelor unificate de prestare a serviciilor, care va include, la primă etapă, o serie de servicii publice prestate de către Agenția Servicii Publice și Casa Națională de Asigurări Sociale.

Extinderea obiectivelor inițiale ale Proiectului de modernizare a administrării fiscale (TAMP) axate pe îmbunătățirea colectării veniturilor, serviciilor prestate contribuabililor și conformării fiscale sunt scopurile Legii nr. 207 din 26 noiembrie 2020 pentru ratificarea Amendamentului nr. 2 la Acordul de finanțare dintre RM şi Asociația Internațională pentru Dezvoltare și a Amendamentului nr. 2 la Acordul de împrumut dintre RM şi Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Documentul a fost publicat Monitorul Oficial din 8 decembrie curent.   Amendamentele vin în sprijinul Guvernului țării noastre în implementarea măsurilor de suport pentru mediul de afaceri, inclusiv în vederea menținerii nivelului de ocupare a forței de muncă în contextul COVID-19.

Lecția pe care noi cu toții am învățat-o în perioada pandemiei este că succesul stă de partea celor care acceptă schimbările, sunt flexibili și se adaptează la noile provocări. Rolul Publicației Periodice „Monitorului Fiscal FISC.md” a fost unul substanțial în această perioadă complicată, pentru că le-am adus la cunoștință contribuabililor schimbările care au fost impuse, deciziile autorităților în contextul stării de urgență, toate actele adoptate de la etapa de proiect până la intrarea în vigoare a legilor, a menționat directorul P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md”, Rodica Musteața-Staci, în cadrul conferinței de contabilitate și Audit A&A CON'21.

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare este promotorul unui șir de idei care ar permite companiilor să creeze centre de educație timpurie pentru copiii angajaţilor – crearea unui regim special prin care să se permită înființarea unui serviciu sau centru cu program parţial de activitate; fondarea unei persoane juridice noi; acordarea tichetelor de creşă și stabilirea parteneriatului public-privat în domeniul serviciilor educaţionale.   La finele anului trecut subiectul a fost adus pe platforma Consiliului Economic pentru a fi discutat cu reprezentanții comunității de afaceri și a fost votat drept prioritate pentru Consiliul Consultativ al IMM-urilor, iar pe data de 3 februarie experții s-au reunit în cadrul unei ședințe organizate de Secretariatul Consiliului Economic și au prezentat primele propuneri legislative.

Relația productivă dintre Guvern și Asociația Investitorilor Străini (FIA) a fost remarcată în timpul întrevederii prim-ministrului Pavel Filip cu membrii FIA. Premierul a spus că din prima zi a mandatului și-a propus ca acest Guvern să fie un partener și un prieten al mediului de afaceri și, datorită eforturilor comune, au fost obținute rezultate. Indicatorii economici sunt în creștere, iar Executivul are posibilitate să facă investiții sociale. Capacitatea de a face investiţii sociale apare atunci când ai investitori, când ai locuri de muncă, când ai de unde acumula bani în bugetul statului, bani care vin din impozite, a menționat Pavel Filip.

Agricultura reprezintă sectorul economiei naționale cel mai vulnerabil și expus riscurilor naturale/schimbărilor climatice, crizelor energetică și regională. Factorul principal ce determină mărimea, calitatea și stabilitatea producției agricole în RM îl constituie condițiile agro-climaterice

În urma solicitării Băncii Naționale a Moldovei, instituțiile mass-media și site-urile de știri din Republica Moldova au obținut posibilitatea să adreseze întrebări guvernatorului BNM, Octavian Armașu. Acest interviul este unul cumulativ, fiind realizat în baza întrebărilor adresate. — Ați venit de scurt timp în funcția de guvernator al Băncii Naționale. Cum vedeți sistemul bancar din noul fotoliu? Ce garanții puteți oferi că nu vom mai avea parte de surpriza unei fraude bancare?

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative (număr unic 805/MF/2020), care vine cu precizări privind achitarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru plățile calculate pentru luna decembrie 2020, dar achitate de angajator în luna ianuarie 2021.   Amintim, din 1 ianuarie 2021 intră în vigoare modificările la Legea nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. 

Începând cu 5 noiembrie 2018, medicii de familie vor putea depune la Ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale dosarul pentru a alege una din formele de activitate propuse în cadrul noului program. Amintim că aceștia pot activa în una din următoarele forme: — cabinetul individual al medicului de familie (fondat de un singur medic de familie titular al practicii); — centrul medicilor de familie (fondat de doi și mai mulți medici de familie titulari ai practicilor); — angajat în cadrul unui prestator de asistență medicală primară existent.

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a organizat audieri publice pe marginea pachetului de amendamente legislative pentru digitalizarea economiei. La eveniment au participat autorii documentului – Ministerul Economiei și Infrastructurii în comun cu reprezentanții Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, autoritățile publice responsabile de domeniile de reglementare vizate în proiect, reprezentanți ai comunității de afaceri și deputați din Parlament.   În cadrul evenimentului au fost prezentate raționamentele necesității urgentării procesului de digitalizare a interacțiunilor dintre Guvern, Cetățean și Business, precum și soluții de ajustare corespunzătoare a cadrului legal existent. Astfel, autorii proiectului propun ajustări la 30 de legi, care să elimine o serie de restricții și impedimente.