La Guvern a fost prezentat noul concept de reformare a sectorului spitalicesc. Ședinţa a fost prezidată de prim-ministrul Pavel Filip, care a accentuat că reforma spitalicească se înscrie în seria de reforme importante în domeniul sănătății, alături de reforma asistenţei medicale primare şi cea a sectorului de supraveghere a sănătăţii publice. Reforma spitalicească este absolut necesară atunci când vorbim de sistemul de sănătate. Este o reformă care nu va fi realizată în jumătate de an sau un an, însă existența unui concept deja ne va asigura de faptul că vom avea un sistem spitalicesc, unde oamenii vor avea parte de servicii de calitate. Îmi doresc să aprobăm cât mai curând conceptul și să parcurgem, etapă cu etapă, pașii necesari, a spus premierul.

În cadrul prezentării de către Banca Mondială a rezultatelor studiului anual „Costul reglementării afacerilor 2018”, Iulia Costin, Secretarul General de Stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, s-a referit la facilitarea condițiilor de activitate a businessului în Republica Moldova. Procedurile simplificate de înregistrare a întreprinderilor, punerea în aplicare a sistemului informațional automatizat de gestionare şi eliberare a actelor permisive (SIA GEAP), procedura simplificată de notificare privind inițierea activității de comerț, reducerea numărului de activități ce necesită licențiere, diminuarea controalelor de stat şi a costurilor pentru obținerea certificatelor sanitare, scăderea ponderii întreprinderilor ale căror preţuri sunt reglementate de către stat sunt doar unele aspecte, care vin să simplifice activitatea mediului de afaceri. Cu toate acestea, și multe reforme guvernamentale încă sunt în proces de implementare, a precizat Iulia Costin.

Astăzi, 8 septembrie curent, au avut loc consultări publice la proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul economie și antreprenoriat. Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu,  s-a referit la principalele obiective, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu, menționând că datorită unei sinergii bune între autorități, expertizei și soluțiilor eficiente și echitabile, transpuse într-un cadru normativ clar și fără ambiguități pentru toți participanții pieței, se vor obține rezultate bune în economia națională.  

Ieri, 3 septembrie curent, au avut loc consultări publice privind elaborarea propunerilor la Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul transformării digitale.  La discuții au participat reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, ai mediului privat și celui academic, reprezentanți ai societății civile și parteneri de dezvoltare.

Contractele încheiate între comercianţi, profesioniști şi consumatori, trebuie să cuprindă clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru înţelegerea cărora nu sunt necesare cunoştințe de specialitate din partea consumatorilor. În dreptul european, cadrul principal de de reglementare este conferit de Directiva 93/13/CEE a Consiliului Comunității Europene din 5

În contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, este evident faptul că se va accelera și se va intensifica procesul de transpunere a actelor normative europene în legislația națională și punerea în aplicare a acestora în termeni rezonabili.

Casa Naţională de Asigurări Sociale, împreună cu comitetul sindical al angajaţilor, a organizat adunarea de totalizare a activităţii instituţiei pentru anul 2018. Instituţia responsabilă de gestionarea mijloacelor financiare din domeniul social a finalizat anul precedent cu indicatori buni: veniturile încasate la bugetul asigurărilor sociale în anul 2018 au atins volumul de 19,8 mld. lei, în creştere cu 11,1% faţă de nivelul acestora din anul 2017. De asemenea, toate tipurile de prestaţii sociale au fost finanţate în termen şi plătite celor 1,2 mil. de beneficiari în volum deplin.

Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) în anul 2018 a fost executat la venituri în sumă de 19790,3 mil. lei, cu 11,1% mai mult față de anul 2017 şi la cheltuieli – în sumă de 19426,5 mil. lei, cu 10,3% mai mult comparativ cu un an mai devreme și cu un excedent de 363,8 mil. lei. În ședința din 29 mai curent, Guvernul a aprobat proiectul de hotărâre a Parlamentului pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018. Este de menționat că veniturile și cheltuielile BASS pentru anul trecut au fost precizate în sumă de 19628,8 mil. lei.

Pentru realizarea responsabilităților de raportare, entitatea de contabilitate este obligată prin prisma cerințelor din Legea nr. 308/2017, în mod special a art. 13, să aprobe programe proprii pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

În următoarele două săptămâni Ministerul Finanțelor și Serviciul Fiscal de Stat vor efectua un șir de vizite de lucru în teritoriu pentru a discuta cu conducerea autorităților publice locale mai multe subiecte legate de implementarea Legii nr. 270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, dar și despre efectele asupra sustenabilității bugetar-fiscale a APL a reformei fiscale, lansate de Guvern la 1 octombrie 2018. Prima întrunire a avut loc sâmbătă, 18 mai curent, la Edineț, unde Ion Chicu, ministrul Finanțelor împreună cu o echipă de specialiști din cadrul instituției, și directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, au avut o întrevedere cu reprezentanții APL din raion.

Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a lansat la 30 ianuarie 2017 Programul de Reforme Structurale în Moldova, care va contribui la realizarea reformelor structurale de reglementare și stimulare a afacerilor și a comerțului în Moldova, inclusiv la îmbunătățirea comunicării strategice dintre sectoarele public și privat.

În Moldova există condiții avantajoase pentru investitorii care își doresc afaceri oneste și transparente. O demonstrează cifrele oficiale BNM, potrivit cărora, anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Este vorba despre investitori din România, Marea Britanie, Olanda, Franța, Estonia, Italia, Rusia, Germania, Turcia și Luxemburg, care au luat decizia inspirată de a-și extinde sau de a pune bazele unui business în țara noastră. Activitatea lor de succes confirmă o dată în plus că Republica Moldova este o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, ca urmare a unui șir de reforme fiscale, politici guvernamentale, implementate în ultimii ani, în diverse sectoare ale economiei naționale, dar și a eforturilor de promovare consolidate.

De astăzi, 1 octombrie 2018, vor fi majorate pensiile pentru aproape 95 de mii de beneficiari, în cadrul celei de a patra etape de valorizare a pensiilor. Per total, este vorba de 85 064 de persoane care primesc pensii pentru limita de vârstă și de 9 753 de beneficiari care au pensii de dizabilitate. În urma acestei valorizări,mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă crește cu 308,43 lei (cu circa 20%, până la o medie de 1784,94 lei), iar în cazul pensiilor de dizabilitate majorarea va constitui 415,24 lei (cu peste 40%, până la o medie de 1368,45 lei), declară Guvernul.

La bugetul public național în anul 2018 au fost acumulate venituri în sumă totală de 57 995,9 mil. lei, ceea ce constituie 99,8% fată de prevederile anuale, în creștere cu 8,7% față de 2017. La partea de cheltuieli, bugetul a fost executat în sumă de 59 608,9 mil. lei, la nivel de 92,3% din prevederile anuale. Comparativ cu anul 2017, acestea s-au majorat cu 9,3%. Executarea bugetului public național în anul 2018 s-a încheiat cu un deficit în sumă de 1 613,0 mil. lei sau la nivel de 0,85% din PIB. În cadrul ședinței de ieri a Guvernului a fost examinat proiectul de hotărâre cu privire la proiectul de hotărâre a Parlamentului pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2018.

Potrivit Indicelui din 2021, Republica Moldova a urcat două poziții în raport cu anul 2020 și se plasează pe locul 85 din cele 184 de țări evaluate, cu un scor de 62,5 puncte (din 100) față de 62 în anul 2020. Conform analiștilor, această creștere este influențată în special de îmbunătățirea la sub-indicatorul Povara Fiscală, unde scorul a crescut cu peste 9%, de la 86,1 în 2020, până la 94 în 2021. La estimarea scorului acestui sub-indicator sunt utilizate cotele maxime ale impozitului pe venit ale persoanelor fizice și juridice, precum și povara fiscală ca procent din PIB. La sfârșitul anului 2018, cele două cote ale impozitului pe venitul persoanelor fizice de 7 și 18% au fost comasate într-o singură cotă de 12%, astfel diminuându-se semnificativ cota maximă. Conform experților, aceste schimbări fiscale au contat în estimările scorului și au avut un impact major.

La 1 august 2019, s-a împlinit un an de la finalizarea procesului de reorganizare a întreprinderilor de stat „Fintehinform”, „Fiscservinform” și „Vamservinform” din subordinea Ministerului Finanțelor, prin transformarea „Fintehinform” în Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) și fuziunea celorlalte două întreprinderi cu CTIF, instituție care a preluat, conform Hotărârii Guvernului nr. 125 din 6.02.2018, drepturile, obligațiile și funcțiile celor trei entități. Cu acest prilej, corespondentul nostru a discutat cu directorul CTIF, Corneliu Jaloba, despre bilanțul activităților noii instituții, preocupările curente și proiectele ei de viitor.

Astăzi, 7 aprilie 2021, Banca Națională a Moldovei (BNM) în parteneriat cu instituții reprezentante ale societății civile cu activitate în domeniul analizei economice organizează o masă rotundă la tema „Rolul unei bănci centrale în modernizarea societății – provocări în economiile emergente”. Evenimentul vine în contextul  abordărilor și standardelor în acest sens acceptate de băncile centrale și va reuni, alături de conducerea BNM, participanți de rang înalt ai Băncii Naționale a României, Fondului Monetar Internațional, Băncii Mondiale, Uniunii Europene, experți în politici economice din Republica Moldova.

Avantajele Ghișeul unic electronic au fost prezentate în cadrul unui eveniment public la Bălţi de către Vitalie Iurcu, secretar de stat; Aurel Casian, director executiv al Proiectului Băncii Mondiale de Ameliorare a Competitivității II (PAC II); Douglas Muir, director de program Programul USAID pentru Reforme Structurale în Moldova; Galina Codița, directoarea filialei Bălți a Camerei de Comerț și Industrie. La eveniment au participat oameni de afaceri din Regiunea Nord a țării, reprezentanți ai altor filiale a Camerei de Comerț și Industrie din nordul țării.

Inspectorul de muncă cu atribuții în domeniul securității și sănătății în muncă, în cazul constatării unui pericol iminent de accidentare, va fi în drept să dispună sistarea funcționării (inclusiv prin sigilare, cu indicarea în procesul-verbal de control) a atelierelor,  halelor,  secțiilor, a altor subdiviziuni ale entității, sistarea exploatării clădirilor, a edificiilor și a echipamentelor tehnice, precum și a lucrărilor și proceselor tehnologice. Ridicarea măsurii de sistare va putea fi efectuată de către inspectorul care a dispus-o sau de către un alt inspector împuternicit de către directorul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM), sau de către instanța de judecată și doar după ce angajatorul face dovada lichidării circumstanțelor pentru care a fost aplicată sistarea.

Persoanele fizice vor putea cumpăra și vinde în mod direct valori mobiliare de stat și alte instrumente financiare. Depozitarul central unic al valorilor mobiliare (DCU) a inițiat consultări publice referitoare la crearea unei platforme electronice pentru investitorii în instrumente financiare. Platforma va permite efectuarea on-line a operațiunilor cu valori mobiliare de stat, dar și cu alte instrumente financiare, comunică Banca Națională a Moldovei.   Conceptul platformei a fost elaborat în cadrul Proiectului USAID „Transparența Sectorului Financiar în Moldova” (FSTA) și se înscrie în șirul de măsuri sprijinite de FSTA pentru dezvoltarea pieței financiare din țara noastră.