Concediul anual plătit este dreptul, garantat de Constituția RM și Codul muncii, la un anumit număr de zile prevăzute anual pentru odihnă și restabilirea capacității de muncă, menținând în același timp locul de muncă (funcția) tuturor celor care lucrează în baza unui contract individual de muncă, indiferent de forma organizatorică și juridică a unității.

Angajatul entităţii, tatăl copilului, a solicitat în luna noiembrie 2021 concediu de îngrijire al copilului până la vârsta de 3 ani. Ulterior a revenit la muncă şi continuă să lucreze, dar cu program parţial de 2 ore pe zi. Acum când soţia a născut al doilea copil, angajatul solicită concediu paternal pentru 14 zile.

Una din principalele atribuții manageriale este asigurarea securității și sănătății în muncă a lucrătorilor, prin instituirea de măsuri menite să asigure condiții bune de lucru, pentru apărarea vieții, sănătății și integrității fizice și psihice a lucrătorilor.

Noile prevederi din Codul muncii care reglementează acordarea concediilor pentru salariații care au adoptat copii sau i-au luat în plasament în serviciul tutelă/curatelă au intrat în vigoare din 1 ianuarie anul curent. În contextul în care, în mare parte, tipurile de concedii prevăzute

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă informează că la momentul de față în țară sunt înregistrate 10088 locuri de muncă vacante. Cele mai multe dintre acestea sunt în mun. Chișinău (4273) și în mun. Bălți (1132), iar cele mai puține au fost declarate de angajatorii de Sîngerei – doar 4. În UTAG sunt înregistrate 247 locuri vacante.

Este în drept întreprinderea să ofere angajaților săi tichete de masă, la o valoare nominală diferențiată pentru fiecare lucrător, în funcție de orele de muncă, munca pe schimburi (ture de noapte) etc.? În cazul în care întreprinderea angajează ocazional (la necesitate, în funcție de volumul de producere) lucrători în baza contractelor civile de prestări servicii, poate să le ofere tichete de masă?

Trecerea proceselor de administrare a resurselor umane în sfera digitală a fost impulsionată de  pandemie și de necesitatea de a adopta regimul muncii la distanță. Totodată, tendințele arată că salariații și angajatorii intenționează să continue munca la distanță chiar și după pandemie, în regim permanent sau parțial, în funcție de posibilități. Astfel, semnarea electronică a documentelor ce țin de relațiile de muncă și schimbul electronic al acestora au devenit esențiale.   În acest context, în anul 2020 Codul muncii a fost suplinit cu prevederi care permit încheierea, modificarea și încetarea, prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate, a contractului individual de muncă (CIM) care conține clauze privind munca la distanţă[1].

Persoanele cu statut de șomer nu vor fi radiate din evidență de la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, dacă în perioada aflării în evidență exercită activități necalificate cu caracter ocazional în calitate de zilier. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea HG nr. 1276/2018 pentru aprobarea procedurilor privind accesul la măsurile de ocupare a forței de muncă.

Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 161/1985 privind serviciile de sănătate ocupațională se implementează în Republica Moldova din luna mai 2022 și prevede crearea și promovarea unei culturi naționale de prevenire în domeniul siguranței și sănătății ocupaționale. În acest sens, autoritățile sunt în proces de elaborare a conceptului serviciului de sănătate ocupațională – un instrument de supraveghere şi asigurare a sănătăţii salariaţilor la locul de muncă.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte că pe data de 25 mai 2022 expiră termenul-limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 au obligaţia să declare, prin intermediul Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21) şi să  achite contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru luna aprilie 2022 până la data de 25 mai 2022 inclusiv.  

Instituirea mecanismului automatizat de subvenționarea a creșterii salariale drept măsură de suport pentru contracararea erodării venitului salarial și al acoperirii sociale ale angajaților din sectorul real al economiei este scopul proiectului de lege elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care a fost inclus pe ordinea de zi a ultimei ședințe a secretarilor de stat și urmează a fi înaintat pentru consultări publice.

Из нижеследующей статьи работодатели узнают об ответственности за трудоустройство иностранных граждан или лиц без гражданства, временно пребывающих в РМ, не имеющих вида на жительство с целью трудовой деятельности.   Din articolul ce urmează angajatorii vor afla despre răspunderea pentru  plasarea în câmpul muncii a cetăţenilor  străini sau a apatrizilor, aflaţi provizoriu în RM, fără permis de şedere în scop de muncă.

Începând cu data de 18 noiembrie 2022, șomerii au posibilitatea să activeze în calitate de zilier, dar și să rămână înregistrați drept șomeri în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Începând cu 2 ianuarie 2023, plăţile ce constituie încasări ale bugetului asigurărilor sociale de stat se vor transfera la codurile IBAN indicate în anexa nr. 4 la Modul de achitare şi evidenţă a plăților la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2023, aprobat prin ordinul Ministrului Finanţelor nr. 126 din 22 decembrie 2022, comunică Casa Naţională de Asigurări Sociale.

Regimul de activitate redusă este definit în Hotărârea Guvernului nr.333/2021 drept cel cu timp de muncă săptămânal redus, cu cel mult 50%, la nivel de unitate, pentru cel puțin 25% din numărul efectiv al salariaților din cadrul unității. Acesta se stabilește de către angajator fie în mod unilateral1  sau cu acordul scris al salariaților vizați2  și presupune acordarea unui ajutor salariaților pentru care a fost stabilit acest regim de activitate. Respectivul ajutor urmează a fi solicitat de către angajator, care completează pe proprie răspundere un formular de solicitare, îl semnează și îl depune prin intermediul Ghișeului unic de raportare electronica.  

Instituțiile publice și cele private vor asigura un regim special de lucru, prin atragerea la serviciu a personalului strict necesar, pentru ceilalți se va dispune munca la distanță. Prevederea este obligatorie pentru autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, pentru persoanele fizice şi juridice, indiferent de domeniul de activitate şi forma juridică de organizare. Comisia natională extraordinară de sănătate publică, prin Hotărârea nr.47 adoptată astăzi, 26 februarie, a instituit un regim special de activitate la nivel national în perioada 1-15 martie.   Alte măsuri propuse pentru dimininuarea numărului de cazuri de îmbolnăvire de Covid19 sunt:  

Pe parcursul lunii noiembrie au fost plasați în câmpul muncii 823 de șomeri, iar per total de la începutul anului au fost angajați 7555 de șomeri. Totodată, de servicii de ghidare în carieră au beneficiat pe parcursul anului 5997 persoane, servicii de intermediere a muncii fiind prestate pentru 23060 șomeri.

Astăzi, 1 martie 2023, au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 353/2022 cu privire la modificarea unor acte normative, potrivit cărora viitoarele mămici, care se află în concediu de maternitate, pot activa şi nu vor pierde dreptul la indemnizaţie. Pot aceste angajate activa atât în perioada concediului prenatal, cât şi în perioada concediului postnatal? Pot oare acestea să lucreze pe perioada maternităţii atât la locul de muncă de bază, cât şi prin cumul?

Potrivit art.92 alin.(3), (4) și (41) din Codul fiscal, persoanele care sunt obligate să reţină impozitul în conformitate cu art.6918 şi art.88–91, sunt obligate, până la 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plăţile, să prezinte beneficiarului acestor plăţi

Pe parcursul lunilor ianuarie-martie ale anului 2022 de către inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) sub aspectul respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă au fost supuse controlului 502 unități cu un număr de 44,89 mii salariaţi, fiind efectuate 193 controale în domeniul raporturilor de muncă, 41 – securității și sănătății în muncă, 262 – complexe și 6 – în domeniul migrației de muncă.   Conform raportului ISM, din numărul total de controale efectuate în primele trei luni din anul curent, 344 au fost planificate, inclusiv 178 în sectorul public și 166 în sectorul real şi 158 – inopinate (53 în sectorul public și 105 – în sectorul real).