Cetățenii moldoveni cu capacitatea redusă de muncă care au domiciliul sau reședința permanentă sau provizorie în Estonia vor beneficia de alocație pentru capacitatea de muncă. Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința din 3 septembrie, proiectul hotărârii privind aprobarea semnării Protocolului de modificare a Aranjamentului pentru aplicarea Acordului în domeniul asigurărilor sociale dintre Republica Moldova şi Republica Estonia.  

 Salariaţii cu obligaţii familiale nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă în legătură cu maternitatea și paternitatea. Orice înţelegere prin care se urmăreşte renunţarea salariatului la drepturile sale de muncă sau limitarea acestora este nulă.

Prin Legea nr. 60 din 23 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţilor de întreprinzător şi modificarea unor acte normative au fost introduse modificări în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489/1999), fiind extinse categoriile de întreprinderi agricole care beneficiază de subvenţionare de la bugetul de stat. Până la modificările menţionate beneficiau de suportul de la bugetul de stat doar angajatorii din sectorul agrar care în totalitate practicau activităţi  prevăzute de grupele 01.1. - 01.6 din Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei.   Astfel, în Legea nr. 489/1999 a fost introdusă o norma prin care întreprinderile agricole care practică în decursul perioadei de gestiune nu mai puţin de 95% din activităţile stipulate în grupele 01.1 - 01.6 din CAEM (aprobat prin Hotărârea Colegiului Biroului Naţional de Statistică nr. 20/2009),

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor (în continuare – Regulament). Amintim, acesta a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 165/2017. Documentul propus pentru consultări publice prevede modificarea Anexei nr.5 la Regulament, fiind revizuiți coeficienții cumulativi de indexare a pensiilor pentru perioada anilor 1999-2020. Fiind actualizați, aceștia vor fi aplicați din 1 octombrie 2020.

Anul 2021, este al patrulea exercițiu (după anii 2018, 2019 și 2020) în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației. În momentul de față, anul 2021 nu a venit încă cu modificări în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților „Moldova IT Park” – actualmente unicul parc pentru tehnologia informației din Republica Moldova. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 18, alin.  (1) din Legea nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr. 77/2016), activitatea

În Monitorul Oficial nr. 199-204 din 7 august 2020 a fost publicată Legea nr. 149 din 16 iulie 2020, fiind operate modificări la Legea nr. 756/1999  asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale  (în continuare – Legea nr. 756). Una dintre modificările efectuate ține de schimbarea bazei de calcul a indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă pentru accidentele de muncă şi bolile profesionale, atât cele stabilite de angajator din mijloacele proprii, cât şi cele stabilite din sursele bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS).   Ținând cont de prevederile art. 14 al Legii nr. 756, pe durata incapacităţii temporare de muncă cauzate de un accident de muncă sau de o boală profesională, asiguraţii beneficiază de indemnizaţie.

Casa Naţională de Asigurări Sociale oferă informaţia ce ține de datele actualizate despre reexaminarea pensiilor. La situația din 8 iulie 2020, subdiviziunile teritoriale ale CNAS au recepționat 7889 cereri pentru reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă, ceea ce reprezintă 58% (numărul scontat este de 13 575 persoane). Ponderea cea mai mare a cererilor depuse, 55% din numărul total, revine solicitanților domiciliați în municipiile Chișinău și Bălți.   CNAS amintește că, conform prevederilor art. 33 din Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii cu modificările operate prin Legea nr.168, de la 1 iulie 2020 dreptul la reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă îl obţin beneficiarii a căror  pensie a fost  stabilită după 1 ianuarie 1999 și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 10 ani.

Cererile de înregistrare cu statut de șomer vor putea fi depuse și în regim online, fiind eliminată necesitatea prezentării documentelor de către solicitanți în cazul în care statutul declarat de aceștia este validat în baza datelor înscrise în registrele electronice ale altor instituții, cum ar fi Serviciul Fiscal de Stat, Agenția Servicii Publice etc.   Guvernul a aprobat ieri, 8 iulie, proiectul  cu privire la modificarea anexelor nr. 1 și nr.11 din Hotărârea Guvernului pentru aprobarea procedurilor privind accesul la măsurile de ocupare a forței de muncă.

Confirmarea stagiului de cotizare în baza datelor din contul personal Potrivit prevederilor art. 36 al Legii nr. 489/199 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/1999), stagiul de cotizare se exprimă în ani și se calculează prin însumarea lunilor pentru care s-au plătit contribuții, în mărimile stabilite, la bugetul asigurărilor sociale de stat, atât de asigurat, cât și de angajator.

Datele de 1 şi 2 august 2020 au fost zile de sâmbătă şi duminică. De pe data de 3 august, angajatul întreprinderii a plecat în concediu ordinar plătit până la finele lunii august. Este necesar ca zilele de 1 şi 2 să fie declarate în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 și cu ce categorie?   În Clasificatorul categoriilor persoanelor asigurate, aprobat prin anexa nr. 9 la Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 126/2017,   este prevăzută  Categoria 171 „zile de odihnă şi sărbătoare”, care are scopul de a indica motivul lipsei venitului asigurat al persoanelor angajate în anumite perioade.

Unul dintre angajaţii întreprinderii a prezentat un certificat medical cu privire la aflarea în carantină pe parcursul a 14 zile din luna aprilie 2020 în legătură cu situaţia epidemiologică din ţară. Angajatorul a calculat indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă pentru primele 5 zile și a reflectat în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 cu codul categoriei persoanei asigurate 15311. Ulterior am fost informaţi că indemnizaţia în legătură cu carantina se achită începând cu prima zi din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS). Cum urmează angajatorul să corecteze situaţia dată pentru a exclude suma declarată?

Pe perioada stării de urgenţă, mulţi dintre angajaţii întreprinderii noastre au depus cerere pentru concediu neplătit şi nu li se calculează salariu. Trebuie de declarat aceste perioade în Darea de seamă IPC 18?   Potrivit prevederilor art. 120 alin. (1) din Codului muncii, din motive familiale şi din alte motive întemeiate, în baza unei cereri scrise, salariatului i se poate acorda, cu consimţământul angajatorului, un concediu neplătit cu o durată de până la 120 de zile calendaristice, în care scop se emite un ordin (dispoziţie, decizie, hotărâre).

Persoana fizică X a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale cererea cu privire la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, anexând documentele necesare (confirmarea stagiului, venitului asigurat din care s-au plătit contribuții de asigurări sociale și care constituiau baza de calcul a pensiei). La momentul depunerii cererii, nu au fost anexate certificatele de salariu de la SA „F”, pe motiv că nu le putea găsi. Ulterior (după patru ani), X a adresat către CTAS cerere pentru a-i fi recalculat cuantumul pensiei, cu includerea în stagiul de cotizare și recalculare a coeficientului individual a salariului de la SA „F”, certificatele necesare fiind anexate.

În cazul reducerii temporare a activității cauzată de declararea stării de urgență, de asediu și de război sau declararea stării de urgență în sănătate publică, angajatorul poate stabili în mod unilateral timpul de muncă parțial, cu repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii, pentru cel puțin 25% din numărul salariaților din cadrul unității.   Autoritățile au elaborat un proiect de lege ce prevede completarea Codului muncii cu un articol ce va reglementa stabilirea timpului parțial de muncă de către angajator. Documentul este inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 17 septembrie curent.

După declararea regimului stării de urgenţă pe teritoriul ţării, unii din angajaţii întreprinderii noastre au prezentat foaie de boală eliberată de către instituţia medicală primară în legătură cu îmbolnăvirea de Covid19 sau starea de carantină. Urmează ca angajatorul să accepte şi să achite indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă pentru cazurile respective? În conformitate cu prevederile art. 5 lit. b) din Legea 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare – Legea 289/2004), unul din tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat la care au dreptul persoanele asigurate în sistemul public de asigurări sociale sunt indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină).

Guvernul a dat aviz negativ proiectului de lege pentru modificarea articolului 13 din Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale. Documentul prevede reglementarea achitării cuantumului lunar al indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele angajatorului în proporție de cel puțin 75% din salariul mediu al angajatului, indiferent de stagiul de cotizare al acestuia. Executivul susține că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 289/2004, cuantumul lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele angajatorului se stabilește în proporție de 75% din salariul mediu al angajatului,

Pe perioada stării de urgență, se permite comerțul ambulant cu produse agricole vegetale de producție proprie, în baza autorizației de amplasare emise de autoritatea publică locală, cu asigurarea obligatorie a respectării normelor pentru reducerea răspândirii infecției COVID-19. Autorizația de amplasare și cerințele de organizare a comerțului ambulant vor fi stabilite de către autoritățile publice locale. Aceste și alte prevederi sunt incluse în Dispoziția aprobată astăzi, 8 aprilie 2020, de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

Angajata întreprinderii, Sîrbu Maria, s-a aflat în concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani a acestuia. La data de 4 noiembrie 2019 a revenit la serviciu, iar la 12 noiembrie 2019 a plecat în concediu de incapacitate temporară de muncă pe o perioadă de 11 zile. Urmează ca să achităm de la întreprindere această foaie de boală dacă persoana a lucrat mai puţin de o lună şi dacă da, atunci care va fi baza de calcul pentru stabilirea indemnizaţiei? Pentru a stabili o indemnizaţie de incapacitate temporară de muncă (în continuare — indemnizație), angajatorul trebuie să analizeze fiecare caz de îmbolnăvire sub câteva aspecte. În primul rând, urmează a fi stabilit tipul certificatului de incapacitate temporară de muncă (în continuare — certificat medical).

Sunt angajată oficial la două entităţi economice. În legătura cu situaţia epidemiologică din ţară, începând cu data de 16 martie 2020, la locul de bază am trecut cu munca la distanță. La locul de muncă prin cumul, deoarece aveam restanţe la concediul de odihnă anual plătit,  mi s-a oferit concediu de odihnă. La locul de baza mi s-a calculat salariul în volum integral. La locul prin cumul s-a calculat indemnizaţia de concediu de odihnă anual. Totodată, la locul de muncă prin cumul am avut opţiunea de a pleca în concediu neplătit. Cum urmează a fi declarate situaţiile respective în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 pentru ambele întreprinderi?

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 7 august curent (nr.199- 204) a fost publicată Legea nr. 142/2020 pentru modificarea Legii nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (în continuare - Legea nr 142/2020”).