Reguli speciale privind determinarea prețurilor de transfer conform principiului lungimii brațului au fost introduse în Codul fiscal (în continuare – CF) în temeiul Legii nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte normative, asigurându-se aplicarea acestora începând cu

Regulamentul privind rambursarea TVA pentru producătorii agricoli (Regulament), aprobat prin Ordinul Ministrului finanțelor nr.3/2023 (OMF nr. 3/2023) se va aplica pentru rambursarea TVA, pentru perioadele fiscale (perioada de rambursare a TVA) începând cu luna aprilie 2022 şi până în luna iunie 2023 inclusiv; luna iulie 2023 şi până în luna iunie 2024 inclusiv.

Întreprinderea X pe parcursul lunii iunie 2021 a comis contravenția stabilită la art. 293 alin. (2) Cod contravențional (CC), acceptând recepționarea plăților în numerar peste limita permisă de 100 mii lei de la persoane fizice în cazul a două tranzacții. Ce sancțiune riscă entitatea pentru încălcarea comisă?   Potrivit prevederilor art. 6 din Legea nr. 845/1992, începând cu 1 mai 2021, întreprinderea are dreptul să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.  

Prețurile medii de consum în luna iunie anul curent comparativ cu indicatorii înregistrați în luna iunie a anului 2022 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 13,2%, inclusiv la produse alimentare - cu 13,1%, la mărfuri nealimentare - cu 5,9% și servicii prestate populației - cu 25 la sută.

În practică se întâlnesc situații în care entitățile adoptă decizii privind lichidarea clădirilor, ce sunt în stare dezastruoasă, durata de funcționare a cărora a expirat, valoarea rămasă este egală cu zero lei. Totodată, la transmiterea clădirilor în expl

În anul 2020 în Republica Moldova erau înregistrați 2928 titulari de licență, iar din numărul total de licențe valabile 72% au fost eliberate pentru șapte genuri de activitate: cu metale preţioase –  pentru 455 entități; de utilizare a canalelor sau frecvenţelor radio şi/sau serviciilor de comunicaţii electronice – 417; pentru activitate farmaceutică – 356; pentru unităţile de schimb valutar – 304. Totodată, 229 acte permisive au fost valabile pentru activitatea asociațiilor de economii și împrumut, 202 – pentru importul și comercializarea cu amănuntul a carburanților, iar 137 – pentru producţia alcoolică autohtonă.  

 Cine sunt subiecții care au obligația să respecte normele și plafoanele stabilite pentru reducerea circulației numerarului în economie? Se aplică plafonul de limitare a plăților față de achitările efectuate către nerezidenți? Este plafonată efectuarea operațiunilor de depunere/extragere a mijloacelor bănești din conturi? Cine este pasibil sancționării pentru nerespectarea limitei de achitare în numerar? Cum determinăm obligația de instalare a terminalelor de plată fără numerar? Cititorii noștri continuă să pună aceste și alte întrebări, deși subiectul a fost dezvăluit pe paginile publicației noastre anterior. Astfel, reiterăm că, din 1 mai 2021, întreprinderile sunt în drept să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.

Investițiile străine directe pe piața primară de capital au lipsit totalmente în anul pandemic, se spune în Raportul anual al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) pentru 2020. Totodată, conform datelor oficiale, evaluarea statisticilor din perspectiva atractivității pieței primare de capital pentru investitorii străini denotă că, în anii 2018-2019, s-au consemnat valori infime cuprinse între 17,3-20,4 mil. lei de capital străin plasat prin emisiuni de acțiuni.   Valoarea investițiilor indirecte de capital din anul trecut realizate de investitorii străini în cadrul tranzacțiilor pe piața secundară (tranzacții de cumpărare, înscrieri în urma aporturilor în capitalul social),  per ansamblu, a înregistrat o diminuare semnificativă, fiind de 3 ori mai mica în raport cu anul 2019,

Deficitul de resurse financiare și incertitudinile create de criza pandemică au determinat diminuarea investițiilor în active imobilizate. În anul 2020, acestea au însumat circa 27,1 mld. lei s-au micșorat cu 2,6% comparativ cu anul 2019. În Raportul Ministerului Economiei și Infrastructurii privind evoluția social-economică a RM se spune că cele mai afectate de criză au fost investițiile din sursele proprii ale agenților economici (-6,6%), generând și cel mai mare impact negativ asupra activității investiționale (-3,9 p.p.).   De asemenea, criza pandemică a influențat puternic fluxul investițiilor străine, care s-au diminuat în perioada analizată cu 15,8%. Constrângerile bugetare apărute în situația de criză au limitat cu 1,5% și investițiile din bugetul public național.

Soldul datoriei la credite neperformante ca pondere în soldul total al datoriei la credite după doi ani de evoluție ascendentă înregistrează o tendință de diminuare de la 18,5% în luna noiembrie 2017 (când a fost atins nivelul maxim) până la 8,1% în luna februarie 2020. Aceste date au fost făcute publice de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   În informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova elaborată de MEI este menționat că diminuarea ponderii creditelor neperformante datorează faptului că băncile au aplicat în ultima perioadă de timp unele proceduri noi, cum ar fi separarea activelor „bune” de cele „rele” etc., care au adus la reducerea stocului acestora.

Proiectul deciziei pentru aprobarea bugetului municipal pentru anul 2023, propus pentru consultări publice de către Primăria mun. Chișinău, conține și cotele impozitului pe bunurile imobiliare amplasate în municipiu.

Inflația medie anuală se prognozează a fi de 4,7% în anul curent și de 5,3% în anul viitor. Totodată, rata anuală a inflației va avea o tendință relativ stabilă și va înregistra valoarea maximă de 6,4% în tr. I 2025 și valoarea minima de 4% în tr. II 2026, conform Raportului asupra inflației nr.3, 2024 - prezentat

În trimestrul I din anul curent, structurile de primire turistică colective cu funcțiuni de cazare din țară au fost frecventate de 22,1 mii de turiști sau cu 43,0% mai puțin față de ianuarie-martie 2020, anunță Biroul Național de Statistică.   Pentru comparație, în aceiași perioadă din anul 2019 au fost cazați 55,3 mii turiști, în anul 2018 – 49,7 mii, iar în lunile ianuarie-martie 2017 structurile de primire turistică au găzduit în total 44,8 mii persoane.  

În conformitate cu modificările operate la art. 5 din Codul fiscal (CF) prin Legea nr. 257 din 16.12.2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, noțiunile de reprezentanță permanentă și reprezentanța entității nerezidente au următorul conținut: pct. 15) din art. 5 al CF definește noțiunea de reprezentanţă permanentă ca loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfășoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în RM, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:

Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul de bunuri cu amănuntul în anul precedent s-a majorat în Republica Moldova cu 4,6% (în prețuri comparabile) față de indicatorii înregistrați la finele anului 2019 și au atins 61,7 mld. lei. În același timp, serviciile prestate populației, fiind puternic afectate de efectele pandemiei, au fost în diminuare cu 15,7% (în prețuri comparabile), constituind 18,8 mld. lei, denotă datele din Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul de bunuri cu ridicata și serviciile prestate întreprinderilor a fost în scădere în 2020.

În conformitate cu prevederile pct.189 al SNC „Imobilizări necorporale și corporale” (INC), entitatea poate reevalua obiectele de imobilizări complet amortizate, separat de clasa din care ele fac parte, cu stabilirea acestora unei noi valori și a unei noi durate de utilizare corespunzătoare perioadei estimate rămase de utilizare. Menționăm, că în cazul dat entitatea poate, însă nu este obligată să reevalueze imobilizarea necorporală sau corporală dacă aceasta complet a fost amortizată și ulterior este utilizată în activitatea sa. Această situație apare din cauza necoinciderii duratei de amortizare determinată la recunoașterea inițială a activului imobilizat cu durata efectivă de utilizare.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a menținut valorile principalelor instrumente de politică monetară la nivelul actual. Astfel, rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt este de 2,65% an, ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight – 5,15% și, respectiv, 0,15 la sută anual.   Totodată, normele rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă au fost diminuate cu 2,0 puncte procentuale (până la 30,0% din baza de calcul).  

După o diminuare de 5,5% înregistrată în anul 2020, sectorul industrial va reveni pe un trend crescător cu circa 2,4% în anul 2021 datorită îmbunătățirii cererii externe așteptate din regiune ca urmare a vaccinurilor aplicate împotriva virusului COVID-19, se pune în Nota Ministerului Economiei și Infrastructurii cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024. Conform documentului, se va îmbunătăți situația în ramurile exportatoare, inclusiv în cadrul Zonelor Economice Libere, în care în anul curent se anticipează o creștere a activității industriale cu circa 10%.   De asemenea, sunt prognozate evoluții pozitive și în celelalte ramuri industriale. Astfel, în anii 2022-2024 se așteaptă evoluția stabil-pozitivă a sectorului industrial, încadrată între 3-4%.

Veniturile băncilor comerciale moldovenești din diferența de curs valutar în lunile ianuarie-februarie 2021 au sporit cu 9,2% (13,4 mil. lei) față de aceeași perioadă din anul 2020 și au constituit 159,23 mil. lei, comunică Banca Națională a Moldovei.   Cel mai mare venit din diferența de curs valutar (41,79 mil. lei față de 38,72 mil. lei cu un an mai devreme) a fost obținut de BC „ Moldova-Agroindbank” SA. Aceasta este urmată de „Moldindconbank”, care în lunile ianuarie-februarie 2021 a obținut  28,05 mil. lei (în ianuarie-februarie 2020 – 23,86 mil. lei). Locul trei a revenit „Mobiasbanca - OTP Group”, veniturile din diferența de curs valutar fiind de 23,28 mil. lei ( primele două luni ale anului precedent – 21,43 mil. lei).

Conform art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, contribuabilii sunt obligați să ţină contabilitatea conform formelor şi modului stabilit de legislaţie, să întocmească şi să prezinte Serviciului Fiscal de Stat