Lacunele cadrului juridic și lipsa colaborării la nivel interinstituțional tergiversează dezvoltarea unui sistem de management integrat al deșeurilor din plastic, care ar asigura o gestiune intercomună, eficace și durabilă a acestora, se menționează în Raportul Curții de Conturi privind auditul performanței de mediu în domeniul managementului deșeurilor din plastic. Hotărârea nr. nr. 26 din 21 iunie cu privire la raport a fost publicată în Monitorul Oficial din 9 iulie curent.   Misiunea de audit public extern a fost realizată în conformitate cu Programele activității de audit pe anii 2020-2021, având drept scop evaluarea măsurilor întreprinse de autoritățile responsabile de managementul deșeurilor din plastic

În Monitorul Oficial de astăzi, 13 mai, au fost publicate cele trei legi, prin care modificările aprobate de Parlament pe data de 5 mai 2022 sunt puse în aplicare.   Astfel, Legea nr. 112/2022 reflectă intervențiile operate în Legea bugetului de stat pentru anul 2022. Potrivit acesteia, veniturile bugetului de stat pentru anul curent se majorează cu 2634,9 mil. lei (cu 5,3% față de indicatorul aprobat inițial) și vor constitui 52701,5 mil. lei, în timp ce cheltuielile cresc cu 6884,9 mil. lei (cu 10,6%) și ajung la nivelul de 72087,5 mil. lei. La rândul său, deficitul bugetar se majorează cu 4250,0 mil. lei sau cu 28,1%, până la 19386,0 mil. lei.

Situația financiară redă o parte din imaginea generală care se poate percepe asupra dezvoltării entităţii. În aşa fel se ajută la perceperea

Monopol fiscal este statutul atribuit de Guvern unei întreprinderi sau grupului de întreprinderi pentru a desfășura în exclusivitate o activitate economică aferentă unor bunuri, servicii, grup de bunuri sau grup de servicii, prevede proiectul completărilor la Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi elaborat de Ministerul Economiei și examinat de secretarii de stat în cadrul ședinței desfășurate pe data de 5 mai. Astfel, în condițiile aprobării documentului în redacția propusă, Legea nr. 845/1992 va fi completată cu cap. VI2 –„Întreprinderea cu statut de monopol fiscal”.   Conform proiectului, statutul de monopol fiscal poată fi atribuit doar întreprinderii

Inițiativa legislativă înregistrată în Parlament de un grup de deputați presupune completarea Codului muncii (CM) cu noțiunea „formule flexibile de muncă” prin care se subînțeleg programe de muncă care le oferă posibilitatea salariaților să-și adapteze programul de lucru, inclusiv prin utilizarea muncii la distanță, a regimului flexibil de muncă, timpului de muncă parțial sau a săptămânii de lucru comprimată.   În condițiile aprobării proiectului în redacția propusă, formulele flexibile de muncă se vor institui prin acordul dintre salariat şi angajator, la solicitarea salariatului sau a angajatorului, atât la momentul angajării, cât și după încheierea contractului individual de muncă. Acestea se vor referi  la flexibilitate:

La data de 16 martie 2020 Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (în continuare — ANSC) a publicat Raportul anual de performanță pentru 2019 (în continuare — Raport). Astfel, înainte de a trece la o analiză sumară a acestuia, urmează de reținut câteva prevederi ale Legii nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice, cu privire la activitatea acestei instituții: — ANSC este o autoritate publică autonomă şi independentă faţă de alte autorităţi publice, faţă de persoane fizice şi juridice, care examinează contestaţiile formulate în cadrul procedurilor de achiziţie publică; — ANSC este persoană juridică de drept public, finanţată de la bugetul de stat în limitele alocaţiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală şi dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a RM;

Costul de intrare al valorilor mobiliare include preţul de procurare (sau valoarea justă a altei forme de compensare acordate) şi costurile aferente procurării (de exemplu, comisioanele şi onorariile achitate consultanţilor, brokerilor şi dealеrilor, taxele prevăzute de legislaţia în vigoare, alte costuri tranzacționale)...

Sporirea competitivității și productivității companiilor din Republica Moldova prin înlocuirea echipamentelor existente cu cele moderne, utilizarea soluțiilor tehnologice inovatoare, inclusiv echipamente, software și alte servicii sunt scopurile implementării Programului de retehnologizare și eficiență energetică a IMM-urilor, ce urmează a fi gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor generali din 27 mai, fiind considerat pregătit pentru inițierea procedurii de avizare/expertizare și consultare publică.

Veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul curent ar putea fi majorate cu 86087,9 mii lei sau cu 0,7% față de indicatorul aprobat (până la 12,3 mld. lei), în timp ce cheltuielile ar putea crește cu 331087,9 mii lei sau cu 2,7% față de suma aprobată și vor constitui 12,6 mld. lei. Deficitul bugetar al FAOAM pentru anul curent ar putea constitui 245000,0 mii lei, acoperirea acestuia fiind preconizată din contul soldului mijloacelor financiare înregistrate la începutul anului în volum de 674689,8 mii lei.   Ministerul Sănătății propune pentru consultări publice proiectul hotărârii Guvernului privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.207/2021 fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2022.

Condiţiile juridice, organizatorice şi economice ale fondării, funcţionării şi încetării activităţii întreprinderii de stat şi întreprinderii municipale sunt stabilite în Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr.246/2017.

În cadrul ședinței secretarilor generali a fost examinat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea uleiurilor uzate. Documentul se consideră ca fiind anunțat și pregătite pentru inițierea procedurii de avizare/expertizare și consultare publică și stabilește aplicarea principiului „poluatorul plătește” și a mecanismului de responsabilitate extinsă a producătorului (REP), cu obligații clare privind introducerea pe piață a uleiurilor și a unor reguli specifice privind colectarea, tratarea, reciclarea și eliminarea deșeurilor acestora, în special interzicerea introducerii pe piață a uleiurilor ce conțin substanțe chimice periculoase.   Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2023, producătorii de uleiuri

Scopul Strategiei de Specializare Inteligentă a Republicii Moldova - SMART MOLDOVA 2030, elaborarea căreia a fost inițiată de către Ministerul Educației și Cercetării, este crearea în RM a unui ecosistem dinamic de cercetare-inovare, puternic conectat cu mediul antreprenorial, cu mecanisme permanente de comunicare transversală în vederea reflectării rapide și cuprinzătoare a rezultatelor cercetării științifice și pregătirii academice în competitivitatea mediului de afaceri și în performanța economică a țării, oferind soluții la adresa provocărilor societale, susțin autorii.   În anunțul privind elaborarea proiectului Strategiei se menționează că, în rezultatul realizării măsurilor din Strategie, până în 2030 Moldova va deveni o țară cu o economie

Condițiile necesare pentru atingerea scopului stabilit al SIA „e-Integritate” au fost asigurate, fapt confirmat și de implementarea și utilizarea Sistemului, stabilirea unui cadru normativ și instituțional relevant funcționării acestuia, implementarea și utilizarea componentelor Sistemului, se menționează în Raportul Curții de Conturi cu privire la auditul performanței privind funcționalitatea și eficacitatea Sistemului Informațional Automatizat „e-Integritate”. Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului a fost publicată în Monitorul Oficial din 20 decembrie curent. În hotărâre se menționează că, deși au fost înregistrate anumite progrese, acestea nu s-au soldat în deplină măsură cu impactul scontat, fapt ce generează unele riscuri, inclusiv asupra sustenabilității Sistemului.

§1. INTRODUCERE Codul civil al R. Moldova, în redacția adoptată la 6 iunie 2002 (pe care în continuare –„redacția anterioară”), deși avea o reglementare oarecum bună și detaliată a rezoluțiunii contractului, nu tot timpul era clară și unitară. Legea privind modernizarea Codului civil (CC) și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 20181 (în continuare – „Legea de modernizare”), introduce un nou capitol în Cartea a 3-a, Titlul I, al CC, denumit Neexecutarea obligației, care cuprinde art. 901-946. El este unul din capitolele-cheie ale modernizării propuse la CC. În primul rând, fiindcă reglementările sale înlocuiesc complet nu doar fostul capitolul V (Efectele neexecutării obligației), ci

Autoritățile au elaborat conceptul Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională (SNDR) a Republicii Moldova 2022-2028, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea documentului fiind inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 9 decembrie curent.   Potrivit documentului, pe parcursul ultimilor 10 ani toate regiunile țării au înregistrat performanțe modeste de dezvoltare, confruntându-se cu provocări majore de ordin demografic, economic, social și de subdezvoltare a infrastructurii tehnico-edilitare. Astfel, viziunea strategică a SNDR 2022-2028 vine în sprijinul creșterii competitivității și dezvoltării durabile a fiecărei regiuni, ajustarea disparităților și creșterea calității vieții cetățenilor.

Infracțiunile economico-financiare, și anume fraudele fiscale, prezintă o deosebită importanță în practica justiției penale, atât prin prisma relațiilor sociale care formează obiectul de protecție a legii penale conform prevederilor art. 2 din Codul penal (în continuare – CP), cât și prin vasta răspândire a faptelor prejudiciabile care aduc atingere acestor relații sociale.

Conform alin. (1) al art. 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) contabilitatea de gestiune este sistemul de colectare, înregistrare, prelucrare și transmitere a informației pentru planificarea, controlul și analiza activității entității în scopul întocmirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale.

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent ar putea fi majorate cu 2634,9 mil. lei sau cu 5,2% față de indicatorul aprobat inițial, cheltuielile – cu 6884,9 mil. lei sau cu 10,6%, iar soldul bugetar ar putea crește cu 4250,0 mil. lei (28,1%).   În ședința de astăzi, 18 aprilie, Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2022 nr. 205/2021.   Astfel, veniturile bugetului de stat ar putea constitui 52,7 mld. lei datorită majorării veniturilor la componenta de bază cu 2,52 mld. lei și la veniturile proiectelor finanțate din surse externe – cu 115,2 mil. lei. Creșterea veniturilor provenite din impozite și taxe este estimată la circa 2,7%, a încasărilor din granturi – de 2 ori, precum și a încasărilor din alte venituri – cu circa 10,7%.

Pentru anul 2020, autorităţile publice centrale cu competenţe în domeniul de control și organele de control subordonate direct Guvernului vor asigura elaborarea și aprobarea obiectivelor și valorilor-țintă ale indicatorilor de performanță pentru organele din subordine și, respectiv, pentru propria activitate, conform Metodologiei de stabilire a obiectivelor şi indicatorilor de performanţă a organelor de control de stat asupra activității de întreprinzător. Proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Metodologiei de stabilire a obiectivelor şi indicatorilor de performanţă a organelor de control de stat asupra activității de întreprinzător a fost elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Ministerul Finanțelor propune ajustarea cuantumului deductibil în scopuri fiscale a cheltuielilor suportate pentru transportul organizat al angajaţilor/zilierilor în limita maximă a plafonului mediu de 35 de lei  la 45 de lei per angajat/zilier (fără TVA) și a limitei maxime pentru hrana organizată a angajaţilor/zilierilor de 45 de lei la 60 de lei per angajat (fără TVA) pentru fiecare zi efectiv lucrată.   În acest sens, a fost elaborat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Anexei nr.1 din Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător (Regulament), aprobat prin HG nr.693/2018, inclus pe ordinea de zi a ultimei ședințe a secretarilor de stat.