Compania „A” a furnizat mărfuri instituției „B”, care este finanțată de la buget. Plata pentru mărfurile furnizate a fost efectuată cu întârziere de către instituția „B”.

Conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 113/2010 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public. Doar executorul judecătoresc licenţiat şi învestit în condiţiile legii poate efectua executarea silită. Activitatea executorului judecătoresc nu este activitate economică şi nici de întreprinzător.

În multe cazuri operatorii economici nu cunosc cu certitudine dacă, la determinarea valorii în vamă a mărfurilor importate, necesită a fi luate în considerare cheltuielile de depozitare.

În ședința plenară din 15 decembrie 2023, Parlamentul a votat în lectura a doua Legea nr. 390/2023 pentru modificarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015). Astfel, modificările publicate în Monitorul Oficial din 30 decembrie 2023, au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2024 și au drept scop

După schimbarea regimului de impozitare a tichetelor de masă, care va fi regimul de impozitare al acestora în cazul în care tichetele vor fi acordate salariaţilor rezidenților parcurilor IT cu valoare mai mare de 45 lei? Prin Legea nr.122 din 16 august 2019 a fost modificat regimul de impozitare a tichetelor de masă. Conform prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă, cu modificările operate prin Legea nr. 122/2019 (prevederile vor fi puse în aplicare începând cu 1 ianuarie 2020), valoarea nominală deductibilă a tichetelor de masă acordate de către angajator salariaţilor reprezintă un venit din care nu se calculează prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (datorate de angajator şi angajat) şi impozit pe venit din salariu.

Lista documentelor necesare a fi anexate de plătitorul vamal la cererea de restituire a drepturilor de import sau de export plătite în plus va fi redusă, fiind excluse documentele aferente cesiunii creanței, notificarea privind cesiunea creanței și solicitarea de a efectua stingerea datoriilor față de bugetul public național, contractul de cesiune a creanțelor și actul de verificare în original între plătitorul vamal și creditor, întocmit la ziua depunerii cererii.   Guvernul a aprobat în ședința astăzi, 22 decembrie curent, proiectul hotărârii cu privire la modificarea Regulamentului privind restituirea drepturilor de import sau de export plătite în plus, aprobat prin HG nr.879/2014.

Legislaţia stabilește că angajatorii, persoane fizice sau juridice, inclusiv cei finanţaţi de la bugetul public naţional, sunt obligaţi să calculeze şi să vireze în mărimea cuvenită şi în termenele stabilite în anexa nr. 1 la Legea nr. 489 /1999 privind sistemul public de asigurări sociale contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat, aferente salariilor calculate şi altor recompense. Începând cu 1 ianuarie 2019, anexele din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, care au caracter de aplicabilitate permanentă, au fost transferate în Legea nr. 489. Astfel, anexa nr. 1 stabileşte categoriile de plătitori de contribuţii, dar şi de asiguraţi care, ca urmare a achitării contribuţiilor obligatorii stabilite, deţin statutul de persoană asigurată în sistemul public de asigurări sociale.

Companiile de asigurări cu activitate de asigurări generale ar putea să nu mai acorde împrumuturi persoanelor terțe, deoarece se consideră că această practică nu este tipică și nu reiese din activitatea acestor companii. Cabinetul de miniștri a oferit aviz pozitiv la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 407/2006 cu privire la asigurări.   Documentul prevede excluderea din art. 28 alin.2 a pct.b1 al Legii nr.407/2006 ce reglementează limitele activităţii asigurătorului (reasigurătorului), fiind vorba despre activitatea de acordare de împrumuturi cu dobândă din mijloacele bănești disponibile și libere de anumite obligații

Potrivit pct. 12 din Dispoziţia nr.2/2021 a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova s-a extins perioada de implementare a Programului de subvenţionare a dobânzilor pe perioada ianuarie-mai 2021 inclusiv.   Astfel, beneficiari ai Programului de subvenţionare a dobânzilor sunt întreprinderile care întrunesc cumulativ următoarele condiţii: 1. au contractat credite în perioada 1 mai 2020-31 mai 2021 inclusiv; 2. veniturile declarate în dările de seamă fiscale, constatate conform datelor contabilităţii financiare pentru perioada fiscală 2020, sunt mai mici decât cele obţinute şi declarate pentru perioada fiscală 2019.

Potrivit modificărilor care au fost operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale (în continuare – Legea 289/2004), începând cu 1 iulie 2019, în modul de calcul a indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă, precum şi modul de declarare în Darea de seamă IPC 18 a acestor perioade au fost introduse unele modificări, care se referă atât la angajatorii de la locul de muncă de bază, cât şi la angajatorii de la locul de muncă prin cumul.

Hotărârea Guvernului nr.311/2023 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului pentru implementarea politicii fiscale și vamale, aprobată în cadrul ședinței cabinetului de miniștri din 25 mai anul curent, a fost elaborată în temeiul art. XXVII alin.(3) din Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative

Agenția Achiziții Publice (AAP) atenționează autoritățile contractante asupra faptului că, în scopul închiderii conforme a anului bugetar 2021, Ministerul Finanțelor a emis o circulară cu referire la termenele de prezentare a dărilor de seamă privind desfășurarea procedurilor de achiziții publice către AAP și de prezentare a contractelor de achiziții publice la Trezoreriile Regionale ale Ministerului Finanțelor (TRMF).   Astfel, autoritățile contractante/instituțiile bugetare urmează să prezinte contractele/amendamentele la contractele încheiate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 665/2016 pentru aprobarea Regulamentului

Modul de calculare a salariului mediu se aplică la calcularea salariului mediu al personalului încadrat, în bază de contract individual de muncă, atât pentru angajații de bază, cât și pentru cei care prestează munca prin cumul la entități, în organizații și instituții, indiferent de tipul lor de proprietate și forma de organizare juridică. Mai multe despre calcularea salariului mediu veți găsi în ediția nr. 7(55) a Publicației Periodice „monitorul fiscal FISC.md”, care în curând va ieși de sub tipar. Articolul intitulat „Ghidul cu privire la calcularea salariului mediu” este disponibil în rubrica Contabilitate practică și este elaborat de Marina Brihuneț.

În practica comercială se întâlnesc multiple situații specifice, neordinare de vânzare a mărfurilor, pentru care apare necesitatea de a găsi o soluție optimă în scopuri tarifare.

În conformitate cu prevederile art. 103 alin. (1) pct. 10) din Codul fiscal, pachetele de servicii turistice sunt scutite de TVA fără drept de deducere. Astfel, la livrarea pachetului turistic valoarea scutită de TVA fără drept de deducere o va constitui valoarea, achitată sau ce urmează a fi achitată pentru acesta, indiferent de modul de formare a prețului/valorii.

În conformitate cu art.23 alin.(2) din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr. 1593/2002 (în continuare Legea nr. 1593/2002), în redacția Legii nr.257/2020 (în vigoare la 1 ianuarie 2021),

Pentru anul 2020, prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense va rămâne de 9,0% – câte 4,5% pentru fiecare categorie de plătitori (salariat și angajator). Prima calculată în sumă fixă va rămâne la nivelul anilor 2014–2019, în cuantum de 4056 lei. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020.

În scopul eficientizării procesului de administrare a entităților cu capital de stat și aplicarea practicelor de bună guvernare, Ministerul Economiei a elaborat proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative, inclusiv a Legii nr. 271/2017 privind auditul situațiilor financiare (Legea nr. 271/2017), și propune substituirea comisiilor de cenzori prin comitetele de audit.   Necesitatea operării modificărilor este argumentată de către autori  prin faptul că, potrivit Legii nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (art.6 și art.10), Legii nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni (art.68) și a Legii nr.135/2007 privind societățile cu răspundere limitata (art.77)

La etapa actuală de dezvoltare a mediului de afaceri autohton, în rândul agenților economici (patronilor) a apărut necesitatea de liberă asociere a acestora din diverse domenii de activitate, pentru protecţia drepturilor și reprezentarea intereselor lor în relaţiile cu autorităţile publice, cu sindicatele, precum și cu oricare alte organizaţii neguvernamentale pe plan național și internațional, în conformitate cu prevederile statutelor patronatelor și legislației în vigoare.

Guvernul a susținut proiectul modificărilor la Legea nr. 1420/2002 cu privire la filantropie şi sponsorizare care, în opinia autorilor, vine cu reglementări mai clare în vederea  realizării activităților vizate.   Inițiativa a fost elaborată de către Ministerul Justiției în baza rezultatelor unui studiu, care a demonstrat că redacția actuală a Legii nr. 1420/2002 nu stabilește clar diferența dintre filantropie și sponsorizare; nu conține norme privind contractul de sponsorizare/filantropie, precum și mecanismele de realizare ale acestora; nu reglementează clar mecanismul de acordare a sponsorizărilor și oferirea suportului filantropic, mecanismul de raportare etc.