Prevederi privind gestionarea mijloacelor bănești în numerar Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova (Normele) sunt aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 764 din 25.11.1992 (HG nr. 764/1992). Conform Normelor menționate, toate întreprinderile de stat, cooperatiste, pe acţiuni, de arendă colective, mixte, obștești etc., asociaţiile, organizaţiile și instituţiile (în continuare – întreprinderi), indiferent de statutul lor juridic, sunt obligate să consemneze mijloacele lor bănești în instituțiile financiare.

Obligația impozitării venitului obținut de persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător și transmit în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) (în continuare – locațiune) proprietatea imobiliară este stabilită în art. 18 lit.d) din Codul fiscal (CF). Aici menționăm că, în funcție de statutul locatarului, cota impozitului, dar și modul de declarare a impozitului pe venit obținut din locațiune, diferă. Pentru o mai bună înțelegere de către contribuabili a celor expuse în continuare, reiterăm reglementările actelor normative în vigoare.

Executivul a aprobat în ședința de astăzi, 22 decembrie 2020, cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2021 în mărime de 8716 lei. Proiectul hotărârii Guvernului ce prevede majorarea salariului mediu cu 763 lei față de nivelul aprobat pentru anul curent a fost elaborat de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, autoritatea responsabilă de politica salarială în sectorul real.   Autorii documentului menționează că acesta este elaborat în scopul determinării plafonului bazei de calcul a indemnizațiilor de asigurări sociale; calculării contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii de către angajator pentru asigurarea socială a angajaților care întrunesc condițiile stipulate în art. 24 alin.(21) din Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal.

Astăzi, 30 martie 2021, cu ocazia marcării a 10 ani de la fondarea P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md” a avut loc webinarul cu genericul „Aspecte practice cu privire la întocmirea rapoartelor financiare în sectorul bugetar și întocmirea situaților financiare în sectorul corporativ”.   În cadrul primei sesiuni, dedicate aspectelor și particularitățlor de raportare financiară a entităților bugetare pentru anul 2020, Elena Taban (contabil practician, doctor în economie, conferențiar universitar) s-a referit la aspecte ce țin de responsabilitatea, componența, termenele de prezentare și cerințele de întocmire a rapoartelor financiare și a informațiilor obligatorii suplimentare, etapele și modul de efectuare a lucrărilor de pregătire a informațiilor necesare pentru întocmirea rapoartelor și informațiilor financiare anuale, precum și alte subiecte importante.

Întreprinderea „X” SRL efectuează hrana organizată a salariaților. În luna martie 2020 însă, ținând cont că a scăzut cererea de produse, inclusiv din cauza pandemiei COVID-19, nu a fost respectată condiția prevăzută ca salariul mediu lunar brut să fie egal sau mai mare de ¾ din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2020. Care vor fi consecințele fiscale în situația examinată?

În procesul întocmirii situațiilor financiare consolidate pentru anul 2020, au fost evidențiate unele aspecte problematice privind corectitudinea reflectării unor elemente contabile. Unul dintre acestea îl reprezintă reflectarea mărimii fondului comercial negativ în situațiile financiare consolidate. În articolul dat va fi dezvăluit modul de reflectare a fondului comercial negativ în bilanțul consolidat. Este cunoscut că în procesul consolidării situațiilor financiare ale entității-fiică, în cazul în care valoarea contabilă a investiției entității-mamă în entitatea-fiică depăşeşte valoarea părții aferente entității-mamă în valoarea justă a activelor nete ale entității-fiică se obține fondul comercial pozitiv care, în

Valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare trebuie să fie cuprinsă între 35 și 45 de lei. Valoarea tichetelor de masă nu include contribuția individual de asigurări sociale de stat obligatorii. Astăzi, 6 septembrie, în MO nr. 279-280 au fost publicate modificările la Legea nr.166 cu privire la tichetele de masă. Legiuitorul, prin Legea nr.122 din 16 august 2019, precizează că, în cazul tichetelor de masă pe suport electronic, valoarea totală transferată pe cardul de plată al salariatului trebuie să fie egală cu numărul total de ore lucrate pe parcursul lunii precedente împărțit la opt,

Personalul care îşi desfăşoară activitatea pe timp de noapte, între orele 22.00 şi 6.00, va beneficia, pentru orele lucrate în acest interval, de supliment în sumă fixă, integral pentru 8 ore de muncă, în funcție de complexitatea activității care este determinată de categoria/nivelul instituției și de profilul medical sau specialitatea medicală în care activează angajații. Guvernul a aprobat în ședința din 11 septembrie curent hotărârea pentru modificarea Regulamentului privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. Documentul este publicat astăzi, 13 septembrie, în MO.

Munca prestată în timp de noapte este retribuită cu aplicarea adaosului în mărime de cel puțin jumătate din salariul de bază pe unitate de timp stabilit salariatului. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii de noapte. Pentru încălcarea cerințelor legale privind efectuarea muncii pe timp de noapte poate fi aplicată sancţiunea sub formă de amendă în cazurile și în limitele prevăzute de legislaţie.

Amintim, prin Legea nr.171/2019 (în vigoare din 1 ianuarie 2020) în Codul fiscal au fost operate modificări, fiind stabilit un nou regim fiscal privind TVA la procurările de proprietate a întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate.    Astfel, în conformitate cu art.95 alin.(1) lit.e) din CF, obiect impozabil cu TVA este procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012,

Transportul modern a trecut printr-o schimbare majoră, cu o modificare în viziune, de la o funcție operațională la una strategică. Actualmente, transportul necesită o căutare constantă a metodelor pentru a se asigura că produsele clienților vor ajunge la ușa lor, atunci când este necesar, în cantitățile corecte și în stare intactă. În plus, transportul trebuie să îmbunătățească în mod continuu flexibilitatea și capacitatea de a răspunde cerințelor pieței, într-un timp scurt,oferind în același timp căi mai bune de comunicare și, de asemenea, de reducere a costurilor. Acest lucru transformă transportul într-o activitate continuă, mai degrabă decât un exercițiu de o singură dată.

Care sunt condițiile ce urmează a fi respectate de către contribuabilul din sectorul HoReCa pentru a beneficia de dreptul aplicării cotei reduse a TVA, pentru mărfurile/ serviciile realizate în cadrul activităţilor care se atribuie la secţiunea I a Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei?   Amintim, în urma modificărilor operate la Codul fiscal prin Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative, care a intrat în vigoare începând cu 1 mai 2020, s-a stabilit o cotă a TVA redusă în mărime de 15% în următoarele cazuri:

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 7 august curent (nr.199- 204) a fost publicată Legea nr. 142/2020 pentru modificarea Legii nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (în continuare - Legea nr 142/2020”).

În cazul liber-profesioniștilor care practică activitate în sectorul justiției, la calculul stagiului de cotizare necesar pentru stabilirea indemnizației lunare pentru creșterea copilului se includ perioadele pentru care a fost plătită taxa fixă a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii stabilită începând cu 1 ianuarie 2021.   În Monitorul Oficial din 31 decembrie 2020 a fost publicată Hotărârea nr. 940 din 22 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor Hotărâri ale Guvernului, inclusiv la Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a indemnizațiilor adresate familiilor cu copii.   

Plăţile prealabile contestate în instanţele de judecată, creanţele formate în baza documentelor ridicate de către organele competente în vederea examinării legalităţii relaţiilor juridice și cheltuielile anticipate nu se consideră creanţe cu termen expirat, prevede noua redacție a pct. 9 din Anexa la Ordinul nr.121/2016 al ministrului Finanţelor  cu privire la modul de determinare şi de raportare a creanţelor cu termen expirat şi a datoriilor cu termen de achitare expirat (arierate) (Ordinul nr.121/2016), care a intrat în vigoare din 1 ianuarie 2021, în „Monitorul oficial” fiind publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.172 din 28 decembrie 2020. Prevederile acestuia sunt aplicabile autorităților/instituțiilor bugetare care nu cad sub incidența prevederilor Legii nr.287/2017. 

Astăzi, 13 aprilie, Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificarea unor ordine. Documentul vizează ajustarea prevederilor ordinelor aprobate anterior la modificările legislației puse în aplicare din 1 ianuarie 2021.   Astfel, vor interveni modificări în Ordinul nr.95/2020, prin care a fost aprobat formularul tipizat (Forma IALS21) „Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajaților, precum și plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul și impozitul pe venit reținut din aceste plăți” și modul de completare a acesteia.  

Prin Legea nr.60 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative sunt introduse măsuri ce vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2020 și vizează comasarea contribuțiilor obligatorii de asigurare sociale (CAS) datorate de angajator și de angajat la nivel de angajator, iar obligațiile aferente primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (PAM) vor fi excluse de la angajator, aceste plăți devenind obligație a angajatului.   Astfel, în vederea eficientizării administrării fiscale, modificările au drept scop unificarea a patru obligații în două.  Respectiv, repartizarea acestora impune operarea modificărilor în formularele de raportare a obligațiilor.

Autoritatea centrală de achiziții creată prin hotărâre de Guvern sau decizia administrației publice locale de nivelul II va organiza, iniția și desfășura în mod centralizat proceduri de achiziție publică pentru necesitățile comune ale autorităților administrației publice centrale și/sau locale, prevede Regulamentul cu privire la modul de organizare și funcționare a autorităților centrale de achiziție (Regulament), aprobat în cadrul ședinței de Guvern joi, 29 aprilie.   Obiectivul documentului constă în fortificarea mecanismului de achiziții centralizate pentru utilizarea transparentă, eficientă și eficace a mijloacelor financiare, prin stabilirea principalelor cerințe obligatorii față de autoritățile centrale de achiziții create, care este o autoritate publică la autogestiune,

Compania Naţională de Asigurări în Medicină a acumulat, în primele nouă luni ale anului 2020, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) venituri proprii (fără transferuri de la bugetul de stat) de peste 3,6 mld. lei, cu circa 66 mil. lei sau cu 1,9% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.   Cea mai mare parte a veniturilor provine din primele de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu. Acestea constituie circa 3,42 mld. lei, în creștere cu 37 mil. lei faţă de perioada similară a anului 2019.

Ținând cont de survenirea termenului de depunere a declarațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2020 de către persoanele fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător, s-au accentuat mai multe neclarități în partea ce ține de aplicarea scutirilor în cazul persoanelor care au obținut venituri ce depășesc 360 mii lei pe parcursul anului.   Potrivit prevederilor art.33 alin.(1) CF (redacția în vigoare pentru anul 2020), fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 24 mii lei pe an.