Potrivit art. 141 alin. (2) din Codul fiscal, plăţile salariale efectuate angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii nu generează obligaţii suplimentare privind impozitul pe venit aferent acestor plăţi conform titlului II din Codul fiscal, impozitul în cauză fiind inclus în componenţa impozitului unic reglementat de cap.1 titlul X din Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 372 alin. (2) din Codul fiscal, în componența impozitului unic nu se includ următoarele impozite, taxe şi contribuţii:

Doar 28% susțin această măsură, conform unui sondaj realizat, în perioada 10 — 13 iulie 2017, la care au răspuns 385 de antreprenori. În opinia a 75,3% dintre antreprenori, cele mai afectate întreprinderi vor fi cele din sectoarele care înregistrează tradițional rulaje mari și margini de profit, iar 75,6% consideră că sectorul distribuției și al vânzărilor cu amănuntul va avea cel mai mult de suferit.

Entitatea „A” SRL desfăşoară activitate în agricultură şi în perioada de recoltare a producţiei agricole intenţionează să angajeze 2 persoane fizice nerezidente. În ce dări de seamă fiscale urmează să reflecte entitatea veniturile sub formă de salariu achitate în folosul persoanelor fizice nerezidente? În baza prevederilor art. 73 alin. (4) din CF, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71 lit. n) și o) din CF, urmează a fi supuse impozitării la sursa de plată în modul prevăzut de art. 88 din CF, fără dreptul la deduceri și/sau scutiri aferente acestor venituri.

Donațiile făcute în scopuri filantropice și de sponsorizare nu se includ în donaţiile sub formă de mijloace băneşti, pentru care contribuabilul este recunoscut drept persoană care a obţinut venit în mărimea sumei mijloacelor băneşti donate. În Monitorul Oficial de ieri, 12 decembrie 2018, a fost publicată Legea nr.302 ce conține modificări și completări la un șir de acte legislative, inclusiv la Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, nu se reţine în prealabil suma în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice

Entitatea „S Lider” rezidentă a Federaţiei Ruse deţine 60 la sută din acţiunile SA „X” rezidentă a Republicii Moldova. Entitatea „S Leader” a decis să comercializeze acţiunile SA „X” altui rezident al Republicii Moldova – „Y” SRL. Cum urmează a fi impozitat venitul obţinut de pe urma înstrăinării acţiunilor SA „X”?

Astăzi, 20 iulie, Ministerul finanţelor a convocat şedinţa de dezbateri publice a setului de acte ce ţin de perfecţionarea proiectul politicii fiscale şi vamale. Scopul şedinţei de astăzi este analiza proiectului propus de Ministerul finanţelor şi ajustarea lui la realităţile existente, astfel ca să ajungem în Guvern şi Parlament cu un proiect de lege care ar reflecta necesităţile statutui, mediului de afaceri şi a societăţii pe ansamblu, a spus ministrul finanţelor, Octavian Armaşu, la deschiderea dezbaterilor.

O companie de construcții (blocuri locative), inregistrata in anul 2015, va da blocul locativ in exploatare in anul 2017. In anul 2016 a efectuat livrari impozabile in suma de 200 mii lei. Are dreptul compania de a alege regimul de impozitare general (12%) la inceputul anului 2017?

În conformitate cu prevederile art. 372 alin. (1) din Codul fiscal, în componenţa impozitului unic sunt incluse următoarele impozite, taxe şi contribuții:

În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (1) din CF, subiecți ai impunerii sunt agenții economici care nu sunt înregistrați ca plătitori de TVA, cu excepția gospodăriilor țărănești (de fermier) și întreprinzătorilor individuali.

Întreprinderea X are doi fondatori cu cote părți egale. Unul dintre ei decide să doneze o parte din cota sa de participare în capitalul social în folosul celuilalt fondator al entității. Ce obligații fiscale revin fondatorilor în rezultatul donării? Se aplică în cazul dat prevederile art. 901 alin. (31) din CF?

Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) reprezintă una din componentele de bază ale setului de acte normative de reglementare a contabilității şi raportării financiare în Republica Moldova. Primul set de SNC a fost elaborat şi aprobat întru executarea prevederilor HG nr. 710 din 23.09.1994 „Cu privire la Programul de stat de trecere a Republicii Moldova la sistemul mondial de contabilitate şi statistică”. SNC au fost elaborate în baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (SIRF) în vigoare la momentul elaborării. Setul de bază a fost pus în aplicare din 1 ianuarie 1998 (Ordinul MF nr. 174 din 25.12.1997), ulterior fiind completat cu alte standarde relevante şi necesare pentru constituirea sistemului de asigurare normativă a contabilității şi raportării financiare.

În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator

Reforma fiscală, care se implementează începând cu 1 octombrie curent, este considerată provocarea anului. Aceasta și alte realizări ale anului 2018 au fost prezentate astăzi, 19 decembrie 2018, în cadrul unei conferințe de totalizare, la care au participat ministrul Finanțelor, Ion Chicu, șeful Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța și șeful Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie.

Începând cu data de 3 ianuarie 2019, impozitul pe venitul obținut din transmiterea în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a imobilului poate fi achitat prin intermediul Serviciului Guvernamental de Plăți Electronice – Mpay. Pentru a achita acest tip de impozit în regim on-line, contribuabilul urmează: 1. să acceseze serviciul 2. să introducă identificatorul cererii și datele solicitate în formular 3. să aleagă metoda de plată 4. să achite impozitul.

Publicația Periodică „Monitorul fiscal FISC.MD„ vine cu o nouă ediție a revistei – cea cu nr.39. În acest număr autorii noștri vă propun, ca de obicei, o serie de materiale la teme fiscale, economice, contabilitate, în care veți găsi răspunsuri la multe din situațiile cu care vă confrunați în activitatea Dvs. Noi vă dorim lectură plăcută.

Întreprinderea A SRL, platitor de TVA, resident al RM, presteaza servicii de elaborare a unei platforme web (servicii IT), pentru întreprinderea B AO, de asemenea platitor TVA, resident RM. Serviciile se prestează în cadrul proiectului X, sustinut de o organizație din UK, nerezidentă RM, care achită costul lucrărilor fără TVA. Organizația din UK nu este indicătă în Anexa la HG nr.246 din 8 aprilie 2010. Această situație poate fi considerată ca export de servicii?

Cetățenii nu cunosc principalele concepte financiare, chiar și cele de bază, cum ar fi rata dobânzii, inflația, cursul de schimb, planificarea bugetară sau impozite, cu toate că foarte frecvent sunt implicați în acțiuni cu impact financiar, ca procurarea unui autoturism în leasing, contractarea unui credit de consum, cumpărarea unei locuințe în ipotecă, asigurarea bunurilor personale etc. În consecință, lipsa de cunoștințe îi face pe cetățenii să fie mai vulnerabili și expuși riscului de supraîndatorare sau situației de excludere financiară. Pentru a elimina aceste situații, Banca Națională a Moldovei, în colaborare cu Expert-Grup, au lansat proiectul de educație financiară „Învață. Dă sens banilor”.

Întreprinderea „X” lunar calculează şi achită salariu angajatului său, cetățean al Federației Ruse, în baza unui contract individual de muncă. Se califică oare serviciul prestat de către angajat angajatorului ca import de servicii și ce obligații privind TVA apar la angajator în cazul descris? Dacă angajatorul achită persoanei fizice nerezidente venituri sub formă de salariu pentru activitatea desfășurată în baza contractului individual de muncă, aceste venituri urmează a fi impozitate?