Aprecierea impactului pandemiei asupra mediului de afaceri din Republica Moldova, măsurile de susținere a activității de întreprinzător pe domeniul fiscal și de asigurărilor sociale în aceste condiții, dar și provocările pentru angajatori și angajați pe segmentul relațiilor de muncă au fost subiectele examinate în prima zi a Conferinței Naționale a Contabililor MoldTax 2.0.   Riscurile economice, fiscale, psiho-emoționale au fost evidențiate de toți speakerii  Conferinței, sinceritatea acestora fiind înalt apreciată de 125 de contabili participanți la evenimentul organizat de Proactive.

Pentru realizarea măsurilor sociale incluse în proiectul de lege pentru modificarea Codului muncii al RM nr.154/2003 autorii proiectului preconizează, doar pentru ultimul trimestru al anului 2021, cheltuieli în valoare de 285 mil. lei. Amintim că proiectul de lege a obținut avizul pozitiv al Guvernului în cadrul ședinței din 30 septembrie, iar în ziua imediat următoare a fost aprobat în prima lectură de Legislativ cu votul a 56 de deputați.   Astfel, Codul muncii poate fi completat cu prevederea ce va permite angajatorilor să stabilească pentru cel puțin 25% din numărul total al angajaților un program de activitate redusă, cu achitarea salariului pentru timpul efectiv lucrat, iar statul ar putea plăti salariaților, parțial, diferența de salariu.

Autoritățile au elaborat proiectul  legii privind producţia agroalimentară ecologică şi etichetarea produselor ecologice, ce instituie norme ce țin de certificarea aferentă și utilizarea indicațiilor referitoare la această producție și de publicitatea ei, precum și norme privind efectuarea controalelor.   Proiectul este elaborat la recomandarea experţilor antrenaţi în misiunile TAIEX pentru implementarea programului „Suport Strategic în domeniul agriculturii ecologice din Republica Moldova” și  vine să armonizeze legislația națională cu cea comunitară privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice.

Controlul fiscal reprezintă o metodă specială de asigurare a legalității, fiind reglementat de următoarele acte normative de bază: Codul fiscal (în continuare – CF), Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al CF nr.408/2001, Constituţia RM.

În cadrul ședinței Executivului din 18 noiembrie curent a fost aprobat proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de animal. Documentul stabilește condiţiile, ordinea şi procedura de acordare a plăților directe crescătorilor de animale, care se acordă o singură dată pe an prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA).   Potrivit proiectului, plățile directe per cap de animal se vor acorda deținătorilor de bovine, ovine și caprine. Astfel, alocarea plății directe acordată unui producător agricol pentru fiecare cap de animal se va stabili în funcţie de specia și categoria animalului, variind între 300 lei per animal (caprine) și 7000 mii lei per animal (bovine).

În cazul tranzacțiilor efectuate în conformitate cu prevederile art.95 alin.(1) lit.e) (procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012 (red.)) și lit.f) (procurarea proprietăţii gajate, ipotecate, sechestrate de la subiecţii impozabili (red/)) din Codul fiscal, în coloana respectivă se indică mențiunea „Taxare inversă”.   Lipsa mențiunii „Taxare inversă” în coloana respectivă nu exonerează subiecții impozabili specificați la art.94 lit.e) și lit.f) din Codul fiscal de obligația achitării TVA la buget aferent procurărilor respective.

Astăzi, 18 noiembrie, în cadrul unui eveniment organizat de PRIAevents în colaborare cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC, Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova și alți parteneri, au fost premiate cele mai bune ÎMM-uri din țara noastră.   Astfel, 13 întreprinderi din sector ce activează în mai multe localități din țară (Bălți, Dondușeni, Drochia, Soroca, Chișinău, Cimișlia, Ungheni etc.)  au primit distincții la o serie de categorii precum:

Agentul economic ce intenționează să efectueze activitate de comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi, gazoși și al produselor derivate (cod CAEM 4671).  Urmează acesta să depună notificare în comerț pentru genul dat de activitate?     Potrivit art. 290 lit. e) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu taxa pentru unitățile comerciale și/sau prestări servicii sunt persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător și persoanele juridice, care dispun de obiecte ale impunerii. Obiect al impunerii cu taxa nominalizată sunt unitățile care, conform CAEM, corespund activităților expuse în anexa nr. 1 la Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul exterior (în continuare – Anexa nr.1). Calcularea taxei se efectuează de către subiecții impunerii, în funcție de baza impozabilă și de cotele stabilite de către autoritățile administrației publice locale.

Fluxul de documente în raport cu notarii se efectuează în prezent exclusiv pe suport de hârtie, cu toate că legislația prevede utilizarea formei electronice pentru mai multe acte nu doar pentru desfășurarea activității economice, dar și pentru viața socială. Astfel, continuă să persiste practici în care autoritățile și notarii nu acceptă și nu emit documente electronice și nici nu operează cu dosare electronice, cu toate că un număr suficient de notari dețin semnături electronice și mijloace de comunicare electronică corespunzătoare.   Astăzi, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, s-a întrunit în ședință Consiliul consultativ pentru digitalizarea economiei – iConsiliu, fiind puse în discuție aspecte ce vizează digitalizarea activității notariale.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul ordinului cu privire la aprobarea Documentației standard pentru realizarea achizițiilor publice de bunuri și servicii.   Potrivit notei informative a proiectului, la elaborarea noii documentații standard s-a ținut cont de neajunsurile depistate pe parcursul ultimilor doi ani, precum și de reclamațiile autorităților contractante, operatorilor economici și altor actori din domeniul achizițiilor publici.  

Consolidarea și implementarea unui sistem informațional automatizat performant și operativ de colectare, prelucrare, structurare, evidență, căutare și furnizare a actelor juridice și a informației despre acestea sunt scopurile Conceptului SIA „Registrul de stat al actelor juridice” (SIA RSAJ), noua versiune a acestuia fiind creată și testată de Ministerul Justiției.  Necesitatea asigurării interoperabilității SIA RSAJ cu sistemele informaționale automatizate nou-create, precum și a accesului utilizatorilor la toate versiunile actelor normative, care au fost în vigoare pe parcursul timpului, în funcție de data modificării acestora, au condiționat crearea și implementarea sistemului, proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea acestuia fiind propus pentru consultări publice.

În primele șase luni ale anului curent, încă 47 de autorități și instituții publice au demarat, cu suportul specialiștilor IT ai Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), implementarea Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP) administrat de CTIF. La sfârșitul lunii iunie 2019, acest sistem era utilizat de către 985 de autorități și instituții publice din țară. Din cele 985 entități, 626 sunt deservite de specialiștii IT din cadrul CTIF, iar 359 – de companiile IT partenere, cu care CTIF a încheiat contracte de mentenanță a sistemului SIIECAP.

În ședința Executivului anunțată pentru 12 ianuarie 2022 va fi examinat proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr. 218/2008. Documentul conține și propunerea de modificare a art.295 din Cod, care prevede sancțiunile pentru încălcarea regulilor de organizare și de ținere a contabilității, de întocmire și prezentare a situațiilor sau rapoartelor financiare. Proiectul acestora este oferit în continuare.    (1) Nerespectarea cerințelor legislației referitor la modul de ținere a contabilității și de aplicare a standardelor de contabilitate sau a normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară, elaborare și aplicare a politicilor contabile se sancționează

În anul 2021 persoana fizică A și persoana fizică B, soți, ambii cetățeni ai Republicii Moldova, vând un bun imobil care este proprietate comună în devălmășie. Pentru soț (persoana fizică A) este locuința de bază, iar soția (persoana fizică B) are domiciliul stabilit la momentul înstrăinării în alt imobil. Care sunt obligațiile fiscale ce țin de impozitul pe venit al contribuabililor menționați pentru perioada fiscală 2021?    Conform art. 567 alin. (1) din Codul civil (CC), în cazul în care dreptul de proprietate aparţine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote-părţi ideale din bunul comun, proprietatea este comună în devălmășie.

Şomajul tehnic reprezintă imposibilitatea temporară a continuării activităţii de către angajator, unitate sau de către o subdiviziune interioară a acesteia: a) pentru motive economice obiective;b) ca urmare a declarării stării de urgență, de asediu și de război;c) ca urmare a restricțiilor impuse în starea de urgență în sănătatea publică.   Executivul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea Codului muncii al Republicii Moldova nr.154/2003.  Potrivit documentului, în cazul declarării șomajului tehnic conform prevederilor citate supra, indemnizația poate fi plătită, parțial sau integral, din bugetul de stat,

Astăzi, 11 octombrie, reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii au avut posibilitatea să participe la un eveniment dedicat managementului afacerii și al personalului, organizat în parteneriat cu Ministerul Economiei, Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul RM, Inspectoratul de Stat al Muncii și ODIMM de BAA „Gladei și Partenerii” și BCD Creative.  Webinarul face parte dintr-o serie de evenimente dedicate IMM-urilor, în care vor fi abordate subiectele ce se regăsesc pe pagina dezvoltată de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în colaborare cu Fondul pentru Bună Guvernare al Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, ce are ca scop oferirea suportului juridic întreprinderilor aflate într-un climat economic dificil.

Curtea de Conturi va avea dreptul de a sesiza organele de urmărire penală despre depistarea încălcărilor ale căror constatare și examinare țin de competența acestora, prin remiterea materialelor aferente auditului public extern. În Monitorul Oficial din 30 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 10 din 12 februarie 2021, prin care au fost operate modificări în unele acte normative, inclusiv  în Legea nr. 260/2017 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.   Noile prevederi au ca scop completarea vidului legislativ în privința asigurării măsurilor și recomandărilor formulate de auditori și depășirii problemelor legate de responsabilizarea conducerii entităților audiate, precum și asigurarea continuității activității Curții de Conturi.

Până în anul 2030 este preconizată o creștere accelerată a investițiilor publice cu  67%  în scenariul de bază, iar în scenariul alternativ, în termeni reali, creșterea acestora ar putea fi de 3,7 ori. De asemenea, cu efortul sectorului public și privat,  autoritățile planifică intensificarea creșterii economice pe termen scurt, dar și în majorarea substanțială, de aproape 2 ori, a stocului de capital productiv.   Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Strategiei pentru o economie incluzivă, durabilă și digitală până în anul 2030  a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Cum poate fi reflectată în evidența contabilă datoria sau creanța generată de hotărârea unei instanțe de judecată? Reprezintă sau nu respectiva hotărâre un document primar, în baza căruia pot fi contabilizate faptele economice? Răspunsurile la aceste întrebări sunt oferite în continuare.

Curtea de Conturi a publicat în Monitorul Oficial Hotărârea nr. 30 din 28 iunie 2021 cu privire la Raportul auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2020.   Misiunea a avut ca scop oferirea unei asigurări rezonabile cu privire că raportul Guvernului nu conține denaturări semnificative, cauzate de fraude sau erori, precum și emiterea unei opinii.  Auditul confirmă că Raportul Guvernului oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă privind executarea de casă a bugetului de stat, în conformitate cu normele cadrului de raportare aplicabil.