Potrivit art. 15 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), în cazul insolvabilității debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influența în alt mod acțiunile debitorului (insolvabilitate intenționată), aceștia poartă răspundere subsidiară solidară față de creditori în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea creanțelor creditorilor. Conform art. 247 din Legea nr. 149/2012, în sensul prezentei legi, membri ai organelor de conducere ai debitorului pot fi:

Întreprinderile și organizațiile necomerciale, care au instituit șomaj tehnic și/sau staționare conform prevederilor art. 80 și 801 din Codul muncii, pot beneficia de mecanismul de subvenționare stabilit prin Legea nr.69  cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative (art.II) până la 30 septembrie 2020.   Astăzi, 1 septembrie 2020, a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 653 din 26 august 2020, prin care termenul de aplicare a mecanismului de subvenționare este prelungit până la sfârșitul lunii curente, documentul fiind publicat în MO nr.221-225.

 Producătorii de produse vitivinicole se scutesc de plata contribuțiilor obligatorii la Fondul Viei şi Vinului în perioada anului 2020, prin derogare de la art. 323 din Legea viei și vinului.    În Monitorul Oficial din 7 august curent a fost publicată Legea nr. 157 din 20.07.2020 cu privire la plata contribuțiilor obligatorii în Fondul Viei şi Vinului și pentru modificarea Legii viei și vinului.  

Politicile contabile se perfectează printr-un document de dispoziție (hotărâre, dispoziție, ordin etc.) emis de către persoanele responsabile de ținerea contabilității și raportarea financiară şi se aplică tuturor subdiviziunilor entității începând cu prima zi a perioadei de gestiune următoarei celei în care politicile contabile au fost aprobate. Mai multe detalii despre elaborarea, prezentarea și publicarea politicilor contabile ale entităților din sectorul corporativ, cititorii pot afla din materialul publicat în ediția nr. 4 (67) din luna iunie, care în curând va ieși de sub tipar. Articolul este elaborat de Lidia Foalea și Valentina Panuș și e disponibil în rubrica Contabilitate practică.

În conformitate cu pct. 8 al Regulamentului cu privire la cuantumul şi criteriile de stabilire a cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul

1. (37.34) Au obligația fondatorii întreprinderilor individuale — rezidenți ai parcurilor pentru tehnologii informaționale de achitare a primei de asigurare obligatorie de asistență medicală (AOAM)?

Ministerul Economiei și Infrastructurii, în contextul redresării economiei Moldovei afectate de pandemie, vine cu propuneri, una dintre care ține de majorarea, până la 1 mld. lei, a plafonului Fondului de garantare pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (ÎMM) administrat de ODIMM. Propunerile de măsuri economice în contextul COVID-19 elaborate de MEI vor facilita accesul ÎMM la resurse financiare pentru dezvoltarea sectorului privat afectat de pandemie, susțin autorii documentului.   În opinia experților, accesul limitat la resursele creditare pot accentua impactul crizei pandemice, transformând deficitul temporar de lichiditate în falimente în lanț.

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi proiectul legii ce se referă la măsurile de mobilizare a veniturilor și asigurare a stabilității bugetare, care au fost negociate cu Fondul Monetar Internațional. Documentul conține modificări la Codul Fiscal, Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală, Legea privind plata pentru poluarea mediului și Legea cu privire la tichetele de masă.

Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative au fost operate şi unele modificări în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea nr. 489/1999), în care, începând cu 1 ianuarie 2021, a fost inclusă o nouă categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Astfel, Anexa nr. 1 la Legea 489/1999 (Categoriile de plătitori şi de asiguraţi, tarifele şi termenele de virare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii) a fost completată cu pct. 1,61 – liber profesioniştii care practică activitate în sectorul justiţiei.

Pentru determinarea faptului dacă persoanele indicate la pct. 1.6 din anexa nr. 1 la Legea nr.489 privind sistemul public de asigurări sociale desfășoară activitate în proporție de cel puțin 95% din activitățile stipulate în grupele 01.1–01.6 din Clasificatorul activităților din economia Moldovei, se calculează raportul dintre suma venitului obținut din activitățile respective și suma venitului din activitatea operațională înregistrată în evidența contabilă. În acest caz, ambii indicatori ce țin de mărimea venitului obținut se determină pe perioada de gestiune. Amintim că, cu această prevedere, prin Legea nr.60 din 23 aprilie 2020, a fost completată Legea nr.489.

Potrivit art. 1241 din Codul Muncii, tatălui i se acordă un concediul paternal pentru a asigura participarea efectivă a acestuia la îngrijirea copilului nou-născut. Durata concediului paternal este stabilită de 14 zile calendaristice şi, pe perioada concediului paternal, salariatul beneficiază de o indemnizație paternală care nu poate fi mai mică decât venitul mediu lunar asigurat pentru perioada respectivă și care este achitată din bugetul asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, indemnizația paternală se stabileşte de Casele teritoriale de asigurări sociale.

În Monitorul Oficial din 28 august curent a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 423 din 15 august 2020 cu privire la aprobarea formularului dării de seamă privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei și Vinului și a Modului de completare și prezentare a dării de seamă privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei și Vinului.     Obligația de prezentare a dării de seamă, conform art.323 alin. (4) din Legea viei şi vinului, o au:

Conform art. 4 alin. (5) din Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998, la cererea de eliberare sau de prelungire a patentei se anexează documentele confirmative de achitare a contribuţiei de asigurare socială de stat pentru întreaga perioadă solicitată de desfăşurare a activităţii în baza patentei de întreprinzător sau actele care confirmă scutirea de plata contribuţiei, precum şi documentele ce confirmă statutul de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

În cadrul oricărei întreprinderi pot apărea situații în care anumite lucrări nu pot fi efectuate de personalul angajat și este necesară atragerea unei persoane terțe pentru executarea lucrărilor respective. În acest caz, legislația oferă entității posibilitatea de a încheia un contract individual de muncă sau un contract civil de prestări servicii/ executare de lucrări cu orice persoană. Întrebarea este care va fi regimul fiscal aplicabil în privința plăților efectuate persoanei care prestează serviciul/execută lucrarea în funcție de tipul contractului încheiat?   

Regulamentul privind subvenţionarea sumei contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă fixă pentru persoanele fizice indicate la poziţiile 1.7 şi 1.8 din Anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale aferente perioadei sistării activităţii în conformitate cu deciziile Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică şi/sau cu dispoziţiile Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a RM (în continuare – Regulament) a fost modificat. Ordinul nr.111 al Ministerului Finanțelor din 1 septembrie 2020 cu privire la modificarea Ordinului nr. 86/2020  a fost publicat în MO și a intrat în vigoare la 11 septembrie curent.   Conform documentului, pct.8 din Regulament este completat cu prevederea conform căreia titularii patentei de întreprinzători de la pozițiile 2.9 și 2.10 din Anexa nr.2 la același Regulament

În Monitorul Oficial din 22 ianuarie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 161 din 17 decembrie 2020 privind aprobarea Normelor de audit intern în sectorul public, ce au ca scop stabilirea cadrului general de organizare și desfășurare a activității de audit intern în entitățile publice, precum și ghidarea necesară pentru aplicarea în practică a prevederilor Codului etic, Cartei de audit intern și Standardelor naționale de audit intern.   Prevederile Normelor se aplică entităților publice care asigură activitatea de audit intern prin una din următoarele forme:  subdiviziune de audit intern instituită în structura organizațională proprie, audit intern prin asociere sau audit intern pe bază de contract.

Conducerea întreprinderii „X”, al cărei gen de activitate este fabricarea produselor de panificație, a decis suportarea cheltuielilor pentru procurarea echipamentului de protecție a angajaților contra COVID-19 prin asigurarea acestora cu măști, viziere, dezinfectanți. Se deduc în scopuri fiscale aceste cheltuieli? Reprezintă surse de venit impozabile pentru salariați cheltuielile respective suportate de angajator?  

Casa Naţională de Asigurări Sociale aduce la cunoştinţa plătitorilor de contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii, angajatori, persoane juridice sau fizice asimilate angajatorului că, prin Legea nr. 60  privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, au fost operate modificări în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2021, contribuţia de asigurări sociale calculată la suma salariilor și recompenselor este datorată în cuantum  total de angajator.    În contextul dat, parvin un şir de întrebări de la angajatori cu privire la declararea contribuţiilor de asigurări sociale calculate în luna decembrie 2020 aferente perioadelor anului 2021, în special a indemnizaţiilor pentru concediul ordinar plătit.  

Partea I Partea II Partea III Clauze care modifică art. 904 Cod civil (clauza de forță majoră)  

Proiectul legii cu privire la modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2021 conține măsuri cu privire la aplicarea TVA. În Nota informativă la proiect sunt menționate următoarele aspecte.   Ajustarea noțiunii „investiții capitale” Proiectul prevede ajutarea noțiunii de investiții capitale stabilită la art.93 pct.18) din Codul fiscal, în vederea extinderii dreptului de solicitare a restituirii de TVA în legătură cu reparația capitală a mijlocului fix/imobilizărilor corporale. În acest sens modificarea are drept scop stimularea investițiilor și modernizarea capitalului fix.