La 1 ianuarie 2023, având în vedere noile prevederi aprobate prin Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscal și vamală pentru anul current), au intrat în vigoare și modificările la art.189 alin.(2) din Codul fiscal, conform cărora Serviciul Fiscal de Stat recalculează obligaţiile fiscale calculate prin metode şi din surse indirecte după restabilirea evidenţei, în conformitate cu legislaţia, sau după prezentarea documentelor respective.

Termenul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli a fost extins pentru perioadele fiscale ale lunilor iulie 2023 și până în luna iunie 2024 inclusiv. Astfel, se prelungește cu încă 12 uni perioada de implementare a Legii nr. 337/2022 privind Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli.

Antreprenorii vor avea posibilitatea să-și desfășoare activitatea în mod mai eficient, iar interacțiunea cu statul va fi redusă constant. Acest fapt a fost anunțat astăzi, 1 august, în cadrul unui briefing de presă, organizat de Ministerul Finanțelor în

Întreprinderea A a depus darea de seamă (forma IPC18) pentru luna august 2020 la 15 septembrie 2020. Ulterior aceasta a depistat anumite erori în darea de seamă prezentată. Ținând cont de prevederile Codului fiscal (art. 92 și art.188), entitatea este în drept să prezinte darea de seamă corectată (forma IPC18) pentru luna august 2020 până la 25 septembrie 2020 sau doar după această dată? Se vor aplica în cazul dat careva sancțiuni?     Potrivit alin. (2) art. 92 din CF, dările de seamă forma IPC18, aprobată prin Ordinul nr.126/2017 al Ministerului Finanțelor (cu modificările și completările ulterioare) se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile. Totodată, conform alin. (1) art. 188 din CF, darea de seamă fiscală corectată este versiunea dării de seamă fiscale precedente.

În baza permisului de acces eliberat de primăria mun. Chișinău, întreprinderea a participat la târgul cu mărțișoare și suvenire tematice. În cazul respectiv, întreprinderea are obligația să calculeze și să achite taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii în baza permisului de acces eliberat de primăria mun. Chișinău?

Consiliul Directorilor Executivi al Grupului Bancii Mondiale a aprobat un nou Cadru de Parteneriat cu Țara (CPT) pentru Moldova pentru perioada 2023-2027, menit să sprijine redresarea durabilă a țării, cu accent pe reforme care sprijină crearea de locuri de muncă și o economie mai verde, mai favorabilă incluziunii, anunță Ministerul Finanțelor.

Prin Legea nr.122/2019 pentru modificarea unor acte legislative pusă în aplicare din 1 ianuarie 2020, au fost aduse modificări la art.33 din Codul Fiscal (CF), conform cărora dreptul la scutirea personală o au contribuabilii (persoane fizice rezidente) care au un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepția veniturilor prevăzute la art.901 din CF.   În conformitate cu art.12 pct.4) din CF, venitul impozabil reprezintă venitul brut, inclusiv facilitățile acordate de angajator, obținut de contribuabil din toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepția deducerilor și scutirilor aferente acestui venit, la care are dreptul contribuabilul conform legislației fiscale.

Rugăm să explicați corectitudinea stabilirii bazei valorice și a venitului impozabil în cazul înstrăinării cotei părți de 50% în capitalul unei Societăți cu răspundere limitată (în continuare - SRL), de către o persoană fizică cetățean - rezidentă a Republicii Moldova în condițiile descrise mai jos.

Din 1 iulie 2023 activitatea în bază de patentă urmează a fi înlocuită cu un regim fiscal simplificat – activitatea independentă. Astfel, toți cei care fac comerț cu amănuntul în piețe sau unități comerciale au obligativitatea de a trece la acest regim fiscal. Pentru a simplifica procesul de tranziție Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a identificat mai multe soluții care să le permită comercianților să-și continue activitatea.

La data de 19.06.2025 a fost adoptată Legea nr. 154 pentru modificarea unor acte normative (combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene)

Potrivit Legii nr. 397/2003 privind finanțele publice locale, veniturile proprii ale bugetelor locale sunt formate, conform Codului fiscal și a altor acte legislative, din impozite, taxe și alte plăți care se încasează direct și integral la bugetele respective.

În conformitate cu prevederile art.93 pct.8) din Codul fiscal, import de mărfuri reprezintă introducerea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia vamală.

Una din angajate a plecat în concediu de maternitate pe 126 de zile calendaristice. Până la plecarea în concediu de maternitate, persoana nu a depus la angajator o cerere de acordare a concediului ordinar plătit. După expirarea perioadei de maternitate, angajata a solicitat acordarea concediului de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani.

Entitatea „B” se reorganizează prin absorbție, fiind absorbită de către Entitatea „A”. Finalizarea procedurii de reorganizare are loc în luna septembrie 2020. Ținând cont de faptul că în urma reorganizării Entitatea „B” încetează să mai existe și toate obligațiunile și creanțele acesteia  trec la Entitatea „A”, solicităm răspunsul la următoarele întrebări:   1. Survine obligația de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit (VEN12) pentru Entitatea „B”? 2. Cine are obligația de prezentare a Notelor de informare forma IALS18 pentru perioada de până la reorganizare?

Definiția indicatorului capacitatea normală de producție este formulată în Standardul Național de Contabilitate (în continuare – SNC) „Stocuri”, p. 30, alin. (2) și în IAS 2 „Stocuri”, p. 13, conform prevederilor cărora capacitatea normală de producție reprezintă volumul de producție care poate fi obținut

Conducerea Serviciului Fiscal de Stat a avut o întrevedere cu reprezentanții Asociației Băncilor din Moldova, aferent subiectului implementării Sistemului Informațional Automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor”, precum și posibilitatea implementării bonului de casă electronic, în special, pentru întreprinderile mici. La ședință au participat și reprezentanții Instituției Publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe”.

Lecția pe care noi cu toții am învățat-o în perioada pandemiei este că succesul stă de partea celor care acceptă schimbările, sunt flexibili și se adaptează la noile provocări. Rolul Publicației Periodice „Monitorului Fiscal FISC.md” a fost unul substanțial în această perioadă complicată, pentru că le-am adus la cunoștință contribuabililor schimbările care au fost impuse, deciziile autorităților în contextul stării de urgență, toate actele adoptate de la etapa de proiect până la intrarea în vigoare a legilor, a menționat directorul P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md”, Rodica Musteața-Staci, în cadrul conferinței de contabilitate și Audit A&A CON'21.

Va fi scutit contribuabilul de achitarea impozitului/taxei, penalităților și a amenzilor aferente în cazul în care calculele au fost efectuate în baza explicațiilor greșite, prezentate în scris de către Serviciul Fiscal de Stat?

Libertatea comerțului și activității de întreprinzător, protecția concurenței loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producție este o sarcină importantă a statului, consacrată de Constituția RM . Deși, legislația RM reglementează libertatea stabilirii prețurilor de vânzare, pentru anumite produse de către stat este stabilită o reglementare aparte a prețurilor și tarifelor, reguli speciale de comercializare a acestora. Este vorba de produsele sociale importante, regulile de comercializare a căror le vom expune în cele ce urmează.

 Studiu de caz: În anul 2020, persoana fizică a procurat în străinătate un automobil cu defecțiuni tehnice pe motiv că a fost implicat întrun accident. Automobilul a fost procurat în valută străină (la momentul procurării, echivalent cu 120 mii lei moldovenești), suplimentar fiindachitate drepturile de import în sumă de 45 mii lei. Luând în considerare faptul că automobilul era avariat, proprietarul l-a reparat, cheltuind circa 60 mii lei. În decembrie 2020 persoana fizică a vândut automobilul la prețul de 210 mii lei. Care sunt obligațiile fiscale generate de vânzarea automobilului și, la aprecierea venitului impozabil, se va ține cont de cheltuielile legate de reparația imobilului?