Taxa pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile se calculează de sine stătător de către persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care exploatează construcțiile subterane

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

Trebuie SRL «A» să achite taxa pentru poluarea mediului la momentul vânzării produsului finit pentru ambalajul din plastic procurat de la agenţii economici (producători de ambalaj) de pe teritoriul RM, dacă ei au achitat taxa la importul materiei prime?

O iniţiativă legislativă propusă de Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, ce se referă la modificarea Legii nr.37 din 24 martie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii privind plata pentru poluarea mediului nu a fost susţinută de Guvern.

Cota taxei pentru folosirea spaţiilor subterane în scopul construcţiei obiectivelor subterane, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile se stabileşte în mărime de 3 % din valoarea contractuală (de deviz) a lucrărilor de construcţie a obiectivului (art.322 al Codului fiscal).

Diminuarea TVA în sumă mai mare de 75 mii lei constituie sau nu obiect al infracţiunii de evaziune fiscală, sau doar diminuarea impozitelor constituie obiect al acestei infracţiuni?

În Republica Moldova, prin prisma prevederilor art.103 alin. (1) pct. 29) din Codul fiscal (CF), se acordă facilităţi fiscale mijloacelor fixe utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul social. Această facilitate reprezintă premise favorabile atragerii investiţiilor străine şi stimulării fondatorilor de a investi mijloacele proprii în dezvolarea entităţilor. Obiectivul prezentului articol îl prezintă examinarea particularităților specifice aferente includerii mijloacelor fixe în capitalul social cu referire la contabilitatea și fiscalitatea acestora.

Este propus spre consultare noul Regulament privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor. Documentul a fost elaborat în vederea executării prevederilor noii Legi a Guvernului. Potrivit proiectului, cele 38 de trezorerii teritoriale vor fi reorganizate în 5 trezorerii regionale, în acest fel fiind asigurată consolidarea sistemului trezorerial, prin dezvoltarea capacităților trezoreriilor actuale.

Persoanele care desfăşoară comerţ cu ridicata apar ca subiecţi ai impunerii cu taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii şi dispun de obiecte impozabile: de unități de comerţ cu amănuntul, cu ridicata, de alimentaţie publică şi/sau de prestări servicii (art. 288 alin. 4), art. 290 lit. e) Codul fiscal).

Potrivit prevederilor art. 320 din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu taxa pentru folosirea spațiilor subterane în scopul construcției obiectivelor subterane

Corectarea erorilor comise în Nota de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IALS18) se vor efectua prin prezentarea unei dări de seamă corectate în condițiile stabilite de art.188 din Codul fiscal. Totodată, aceasta urmează a fi prezentată și în cazul în care plăţile salariale ale conducătorilor auto angajați ce efectuează transport rutier de pasageri în regim de taxi depășesc 10 mii lei lunar. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificarea și completarea unor Ordine ale Ministerului Finanțelor. După aprobarea documentului, vor intra noi prevederi în următoarele acte:

Obiectul impunerii cu taxa pentru folosirea spaţiilor subterane în scopul construcţiei obiectivelor subterane, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile este valoarea contractuală (de deviz) a lucrărilor de construcţie a obiectivului (art.321 al Codului fiscal).

Cota taxei pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul desfășurării activităţii de întreprinzător, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile constituie 0,2 % din valoarea contabilă a construcţiei subterane (art. 327 din Codul fiscal).

Companiile străine, care nu dețin o formă organizatorico-juridică în Republica Moldova, însă desfășoară activitate de întreprinzător pe teritoriul RM sau prin intermediul cărora are loc achitarea serviciilor de către persoanele fizice rezidente a RM ce nu desfășoară activitate de întreprinzător prestate prin intermediul rețelelor electronice de la alți nerezidenți, operând cu interfețe electronice, cum ar fi piețele online sau platformele, sunt considerați ca furnizori de bunuri vândute clienților din RM. În consecință, acestea vor trebui să țină evidența, să raporteze și să achite TVA pentru aceste vânzări în RM.   

Darea de seamă la taxa pentru folosirea spaţiilor subterane în scopul construcţiei obiectivelor subterane, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile se prezintă de către persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare (art. 320 din Codul fiscal).

Potrivit prevederilor art. 325 din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu taxa pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile sunt persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.

În perioada anilor 2016-2018, SFS a stabilit că persoana fizică X a efectuat cheltuieli ce depășesc suma de 300 mii lei. De asemenea, persoana respectivă desfășoară activitate de întreprinzător în baza patentei eliberate de autoritățile de pe teritoriul din stânga Nistrului, iar conform declarațiilor oferite de aceasta, cheltuielile respective au fost efectuate pentru procurarea mărfurilor care, ulterior, erau comercializate pe teritoriul din stânga Nistrului. În situația descrisă care va fi modalitatea de determinare a venitului impozabil obținut de către persoana fizică respectivă?

În conformitate cu prevederile Regulamentului privind punerea în aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1275 din 26 decembrie 2018, aprobat prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 164 din 5 aprilie 2019, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 162-166 (7085 – 7089) din 10 mai 2019, au intrat în vigoare noi norme și proceduri ce țin de realizarea schimbului de informații cu administrațiile fiscale străine și asistență în vederea recuperării în Republica Moldova a unor creanțe fiscale stabilite într-un stat străin, precum și recuperarea într-un stat străin a creanțelor fiscale stabilite în Republica Moldova.

Legea privind regimul străinilor în Moldova va fi completată cu un nou capitol ce va reglementa acordarea și prelungirea dreptului de ședere provizorie pentru lucrătorii migranți, ce conține condițiile de imigrare în scop de muncă în RM pentru mai multe categorii de specialiști – angajații în proiecte investiționale, lucrătorii înalt calificați, lucrătorii detașați, specialiști din domeniul IT, rezidenții ZEL etc. Parlamentul a votat în lectură finală proiectul de lege ce vine cu modificări la Legea privind actele de identitate, Legea taxei de stat, Legea cu privire la migrație de muncă etc.

În rezultatul controlului fiscal prin metoda verificării tematice la capitolul TVA la entitatea „J” SRL s-a constatat următoarele: entitatea „J” SRL, neplătitor de TVA, a primit în luna martie 2016 avans în mărime de 200 000 lei pentru serviciile de reparație care urma să le presteze în luna iulie 2016 în mărime totală de 800 000 lei. Totodată, entitatea a devenit plătitor de TVA din 1 iunie 2016. Ulterior, în luna iulie 2016 entitatea a efectuat serviciile şi a eliberat factura fiscală în care a calculat TVA de la valoarea de 600 000 lei (valoarea totală a serviciilor diminuată cu suma avansului primit anterior înregistrării ca plătitor de TVA). Urmează de stabilit dacă entitatea „J” SRL a procedat corect în situația dată şi dacă nu, ce sancțiuni îi vor fi aplicate acesteia?