În scopul oferirii suportului necesare tuturor utilizatorilor serviciilor electronice fiscale, până la sfârşitul lunii curente Centrul de Asistenţă şi Contact al Î.S.”Fiscservinform” va activa conform unui regim special. Astfel, agenţii economici au posibilitatea de a obţine răspuns la anumite întrebări şi în afara programului de muncă. Corespunzător graficului stabilit pentru zilele 30 şi 31 decembrie, operatorii vor acorda consultaţii telefonice conform următorului orar:

În scopul oferirii consultaţiilor necesare tuturor utilizatorilor serviciilor electronice fiscale, până la sfârşitul lunii noiembrie. Centrul de Asistenţă şi Contact al Î.S.”Fiscservinform” va activa pînă la ora 2000. Astfel, agenţii economici au posibilitatea de a obţine răspuns la anumite întrebări şi în afara programului de muncă. Conform graficului stabilit pentru ziua de 29 noiembrie şi 02 decembrie, operatorii vor oferi consultaţii telefonice după următorul orar: 0800 — 2000

Premierul Iurie Leancă pleacă astăzi la București într-o vizită de lucru, pentru a se întâlni cu omologul său Victor Ponta. Cei doi oficiali au convenit cu privire la această vizită, în cadrul unei discuţii telefonice, informează serviciul de presă al Guvernului. Reamintim că Guvernul României a decis să acorde aproape 20 milioane euro pentru dezvoltarea sistemului educaţional din Republica Moldova. Ministerele de resort au încheiat un parteneriat în acest sens, a anunţat premierul român Victor Ponta.

În scopul oferirii consultaţiilor necesare tuturor utilizatorilor serviciilor electronice fiscale, până la sfârşitul lunii octombrie Centrul de Asistenţă şi Contact al Î.S.”Fiscservinform” va activa pînă la ora 20:00.

Consolidarea capacităţilor Centrului de apel al SFS, diversificarea canalelor de comunicare cu contribuabilii, centralizarea şi eficientizarea fluxului informaţional despre activitatea şi iniţiativele autorităţii fiscale – aceste indicaţii au fost date astăzi de către Şeful IFPS, Ion Prisăcaru, în cadrul şedinţei de lucru cu reprezentanții IS “Fiscservinform”, privind subiectele de automatizare a comunicării dintre Serviciul Fiscal de Stat și contribuabili.

În scopul oferirii consultaţiilor necesare tuturor utilizatorilor serviciilor electronice fiscale, pînă la sfîrşitul lunii iulie Centrul de Asistenţă şi Contact al Î.S.”Fiscservinform” va activa pînă la ora 20:00. Astfel, agenţii economici au posibilitatea de a obţine răspuns la anumite întrebări şi în afara programului de muncă. Conform graficului stabilit pentru zilele 30 şi 31 iulie, operatorii vor oferi consultaţii telefonice după următorul orar: 08:00-20:00

Efectele generale intentării procedurii de insolvabilitate sunt prevăzute de Capitolul III al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2013 (în continuare – Legea). Astfel, conform prevederilor art. 74 alin. (1) al Legii, prin hotărîre de intentare a procedurii de insolvabilitate, dreptul debitorului de a administra şi de a dispune de bunurile incluse în masa debitoare este transmis administratorului insolvabilităţii/lichidatorului. La rîndul său, art. 74 alin. (2) al Legii prevede că orice act de dispoziţie al debitorului asupra unui bun din masa debitoare efectuat după intentarea procedurii de insolvabilitate este nul.

01.01.2012 — 30.06. 2012 la bugetul de stat – 2 736,3 mil. lei la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 2 026,0 mil. leiT.V.A. – 1 565,4 mil. lei (DMC – 855,1 mil. lei) accize – 246,3 mil. lei (DMC – 233,4 mil. lei) impozit pe venit – total – 1 886,8 mil. lei, inclusiv: impozit pe venit din salariu – 926,4 mil. lei (DMC – 364 mil. lei)impozite pe proprietate – total – 174,7 mil. lei, inclusiv: (DMC – 18,4 mil. lei) impozit funciar – 89,4 mil. lei (DMC – 4,4 mil. lei) impozit pe bunurile imobiliare – 85,3 mil. lei (DMC – 14 mil. lei)

Totodată, nu este clar dacă operatorii de publicitate exterioară pot beneficia sau nu de careva scutiri în acest sens, pentru situaţiile în care amplasează publicitate cu caracter social. Menţionăm că, operatorii de publicitate exterioară întrunesc calitatea de „Difuzor de publicitate”, noţiune prevăzută în art. 288 pct. 7) al Codului fiscal, iar sistemele de comunicare vizuală pentru plasarea publicităţii exterioare, prin intermediul cărora se plasează publicitatea socială corespund noţiunii de „Dispozitive publicitare”, prevăzută în art. 288 pct. 8) al Codului fiscal. Operatorii de publicitate exterioară, în contextul prevederilor art. 290 lit. q) al Codului fiscal, apar ca subiecţi ai impunerii cu taxa pentru dispozitivele publicitare, întrunind calitatea de persoane juridice înregistrate în calitate de întreprinzător care sunt proprietari de afişe, pancarte, panouri şi alte mijloace tehnice, pentru amplasarea publicităţii exterioare, în baza Autorizaţiei de construire şi amplasare a publicităţii exterioare. În partea, ce ţine de obiectul impunerii, se constată că, deşi în cazul taxei pentru dispozitivele publicitare acesta este specificat în art. 291 lit. q) al Codului fiscal, ca fiind „suprafaţa feţei (feţelor) dispozitivului publicitar”, panourile şi alte mijloace tehnice prin intermediul cărora se amplasează publicitatea exterioară, se regăsesc, conform art. 291 lit. c) al Codului fiscal, şi ca obiecte ale impunerii cu taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei). Avînd în vedere acest fapt, ar rezulta că, dacă pe aceste dispozitive sunt amplasate imagini cu caracter social, urmează a fi aplicate prevederile art. 295 lit. e) al Codului fiscal. Adică, în acest caz operatorii publicităţii exterioare urmează a fi scutiți de taxa de plasare (amplasare) a publicității (reclamei) ca „producători şi difuzori ai publicităţii sociale”. Ţinînd cont de cele expuse, este corect sau nu de a aplica prevederile art. 295 lit. e) al Codului fiscal de către operatorii publicităţii exterioare ca producători şi difuzori ai publicităţii sociale, la amplasarea imaginilor cu caracter social pe dispozitivele publicitare?

Administrația unei companii de publicitate solicită explicații privind procedura de achitare în bugetul local al mun. Chișinău a taxei pentru dispozitivele publicitare, pentru obiectele amplasate pe teritoriul municipiului, începînd cu 13 ianuarie 2012. Ar fi corect oare să se aplice cotele, stabilite pe teritoriul municipiului Chișinău și aplicabile pentru obiectele de publicitate exterioară in 2011? În conformitate cu prevederile Titlului VII „Taxele locale” din Codul Fiscal (în continuare CF), pus în aplicare prin Legea nr. 94-XV din 01.04.2004, cu modificările și completările ulterioare, în atribuțiile autorităților administraţiei publice locale intră aplicarea tuturor sau numai a unei părți din taxele locale, reglementate de art. 289 alin. (2) din CF (în funcţie de posibilităţile și necesităţile unităţii administrativ-teritoriale), precum și stabilirea cotelor de impozitare corespunzătoare. Subiecții impunerii, obiectele impunerii, baza de impozitare, modul de achitare a taxelor locale și de prezentare a dărilor de seamă aferente acestora, precum și criteriile utilizate pentru acordarea scutirilor fiscale sunt reglementați de CF.

IFS teritoriale Direcţia marilor contribuabili Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pentru informare şi călăuză în activitate, relatează despre modificările şi completările realizate prin Legea nr. 48 din 26.03.2011 (publicată în Monitorul Oficial al RM din 04 aprilie 2011) „Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”. Astfel, reieşind din aceste modificări, începînd cu 04 aprilie 2011, în tot textul Titlului VII „Taxele locale” al Codului fiscal, noţiunile de „cotă maximă” şi „cotă concretă” au fost substituite cu cuvîntul „cota”. Respectiv, urmare a acestui fapt, autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale sunt în drept de a stabili cotele aferente taxelor locale fără careva delimitări. În acelaşi timp, autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale nu sunt în drept să aplice alte taxe locale decât cele prevăzute în art. 289 alin. (2) al Codului fiscal.

Ca urmare a asistenţei tehnice în domeniul administrării fiscale din partea FMI din 22 ianuarie -5 februarie 2013, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat găzduiește vizita lui Norman Gillanders, expert FMI. Vizita se desfăşoară în perioada 8-12 aprilie curent şi vizează mai multe aspecte. În cadrul misiunii a fost abordată derularea Programului de Conformare pentru anul 2013 şi anume modul de atingere a celui mai înalt nivel de conformare a contribuabililor, metodele şi tehnicile ce pot fi utilizate pentru reducerea decalajului fiscal în domeniul construcţiilor, domeniu cu un înalt risc de conformare.

Evaluarea rezultatului implementării Programului anului 2011 Programul de conformare a contribuabililor pentru anul 2011 a fost elaborat în baza Modelului de gestionare a riscurilor. Deoarece a fost prima încercare de acest gen, Modelul a fost elaborat folosind abordarea relativ simplistă „de sus în jos”, ce prevede calcularea punctajului riscurilor pentru genul de activitate, şi mai apoi extins pentru categorii de contribuabili, de la cei mari la micro-business, şi, în final, pentru contribuabili.

Răspuns la adresarea Camerei de Comerţ Americane în Moldova, publicată în nr. 4 (8) al revistei După cum, pe bună dreptate, a remarcat Comitetul Fiscal şi Juridic al Camerei de Comerţ Americane în Moldova, conform prevederilor art. V alin. 70 al Legii nr. 267 din 23.12.2011, în vigoare din 13.01.2012, Codul fiscal a fost completat cu art. 1181, care prevede instituirea „Re-gistrului general electronic al facturilor fiscale”- RGEFF. Implementarea registrului electronic are ca scop majorarea transparenţei activităţii agenţilor economici şi excluderea unor situaţii de genul: regularea trecerii în cont a T.V.A. pentru luna precedentă, prin manipularea la sfîrşitul lunii de raportare a procurărilor, care sunt documentate cu dată din luna precedentă;documentarea unor tranzacţii fictive care se regăsesc doar pe hîrtie fără a fi avut loc de fapt;documentarea unor tranzacţii care au ca bază legalizarea mărfurilor fără provenienţă legală;admiterea greşelilor de către contribuabili la completarea facturilor fiscale;pseudoactivitatea de întreprinzător, în special, combaterea fenomenului „firmă-fantom”.

Serviciul de colectare a veniturilor pentru Republica Moldova – Serviciul Fiscal de Stat – este un instrument important al politicii sociale şi politicii economice a Guvernului, dar şi un „ingredient” vital al bunăstării Moldovei. Serviciul Fiscal are responsabilitatea de administrare fiscală în limitele legii şi într-un mod care inspiră comunităţii încredere şi încurajează nivelul ridicat al conformării voluntare. Angajamentul Serviciului Fiscal către societatea civilă constă în garantarea unei administrări fiscale în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. Acest lucru se realizează ajutînd contribuabilii să îşi înţeleagă drepturile şi responsabilităţile, susţinînd pe cei, care doresc să se conformeze şi este un factor de bază pentru crearea condiţiilor echitabile de concurenţă pentru afaceri. Deci, abordarea de bază pentru Serviciul Fiscal este buna administrare fiscală prin prisma diferenţierii contribuabililor, care încearcă să se conformeze obligaţiilor şi cei care nu se conformează.

01.01.2012 — 30.09. 2012 la bugetul de stat – 4 209,9 mil. lei la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 3 021,8 mil. lei T.V.A. – 2 547,9 mil. lei accize – 404,8 mil. lei impozit pe venit – total – 541,1 mil. lei, inclusiv: impozit pe venit din salariu – 1 425,6 mil. lei impozite pe proprietate – total – 232,5 mil. lei, inclusiv: impozit funciar – 128,7 mil. lei impozit pe bunurile imobiliare – 103,8 mil. lei efectuate restituiri T.V.A. – 1 333,1 mil. lei înregistrați 1 142 noi plătitori ai T.V.A., anulați – 1 230 efectuate 44 050 controale fiscale:

Cadrul juridic pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului, prin aplicarea faţă de acesta a procedurii planului sau prin lichidarea patrimoniului debitorului şi distribuirea produsului obţinut, este stabilit de prevederile Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012. Prezenta lege este aplicabilă persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăţilor de asigurări, fondurilor de investiţii, companiilor fiduciare, organizaţiilor necomerciale, înregistrate în Republica Moldova în modul stabilit. Prezenta lege nu se aplică băncilor. Procesul de insolvabilitate se desfăşoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, Codului civil, Legii insolvabilităţii şi a Codului fiscal.

Prestarea serviciilor în era comunicaţiilor moderne presupune prelucrarea calitativă şi operativă a unor volume considerabile de apeluri telefonice şi, respectiv, abordări complexe asupra compartimentului dat. Lipsa timpului şi a resurselor umane deseori se răsfrâng negativ asupra calităţii recepţionării apelurilor de intrare de la potenţialii clienţi şi parteneri. Comunicarea permanentă şi tratamentul profesionist, primit în timpul unei conversaţii telefonice de informare şi consultare, între companie şi cetăţeni, care, de regulă, sunt despărţiţi spaţial şi temporar, este o necesitate, deoarece o informare corectă şi promptă provoacă modificări în mentalitatea şi atitudinea cetăţenilor. Dacă aceste probleme nu sunt soluţionate în timp rezonabil, compania furnizoare se va confrunta întotdeauna cu o serie de probleme, ce inevitabil va duce la pierderea încrederii cetăţeanului în capacităţile companiei de ai satisface cerinţele sale. Soluţia menită să rezolve această problemă o constituie formarea şi gestionarea unui Centru de Asistenţă şi Contact (call-center)ca un serviciu pus la dispoziţia cetăţeanului. Companiile, care înţeleg acest lucru şi acordă o atenţie deosebită acestui aspect, ating un nivel înalt de informatizare şi interacţiune cu cetăţeanul.

Începînd cu 14.03.2013, în Republica Moldova, în legătură cu adoptarea Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, procedura privind declararea stării de insolvabilitate a întreprinderilor se va simplifica, iar termenii de realizare a acestora vor fi reduşi. Legea insolvabilității este aplicabilă la practica europeană avînd o abordare unică față de procedura de insolvabilitate a întreprinderilor. În acest context, legea prevede un şir de modalități şi un spectru larg de instrumente legale întru identificarea unei hotărîri în cazul în care întreprinderea insolvabilă poate fi salvată de la lichidare.

01.01.2011 — 15.08.2011 la bugetul de stat – 2771,8 mil. lei T.V.A. – 1 670,6 mil. lei (DMC – 889,3 mil. lei) accize – 323,2 mil. lei, (DMC – 281,7 mil. lei)impozit pe venit din activitate de întreprinzător – 147,2 mil. lei