Plăţile prealabile contestate în instanţele de judecată, creanţele formate în baza documentelor ridicate de către organele competente în vederea examinării legalităţii relaţiilor juridice și cheltuielile anticipate nu se consideră creanţe cu termen expirat, prevede noua redacție a pct. 9 din Anexa la Ordinul nr.121/2016 al ministrului Finanţelor  cu privire la modul de determinare şi de raportare a creanţelor cu termen expirat şi a datoriilor cu termen de achitare expirat (arierate) (Ordinul nr.121/2016), care a intrat în vigoare din 1 ianuarie 2021, în „Monitorul oficial” fiind publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.172 din 28 decembrie 2020. Prevederile acestuia sunt aplicabile autorităților/instituțiilor bugetare care nu cad sub incidența prevederilor Legii nr.287/2017. 

Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (publicată în MO nr. 456-459 din 30 decembrie 2022) ce vizează politica fiscală și vamală pe anul 2023 vine cu modificări/completări la mai multe acte legislative, inclusiv și la Codul fiscal. În continuare vom prezenta noile prevederi,

Compania SRL întră în posesia unui 1/2 apartamentul persoanei fizice (conform Încheierii judecătorești), în contul unei datorii către aceasta. Ce impozite și din ce valoare urmează a fi reținute și achitate la buget de către persoana juridică, din suma venitului aferent persoanei fizice?

Angajatul nu s-a prezentat pentru a-și ridica salariul. Cum corect reflectăm în contabilitate sumele deponente ale salariilor neachitate? În ce termen se decontează salariile neachitate? Care sunt impozitele ce trebuie reținute și reflectate în IPC21?

La 12 ianuarie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 415 din 22 decembrie 2023 pentru modificarea Legii nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației. Astfel, a fost completată lista activităților permise a fi desfășurate în cadrul parcului pentru tehnologia

Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale, pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum şi aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile şi serviciile destinate acestora va fi actualizată.

Ministerul Finanțelor a comunicat că țara noastră a recepționat prima tranșă în valoare de 51,62 mil. euro din Acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind Asistența Macro-financiară (Omnibus), semnat de către părți la 21 iulie 2020.   Obiectivul acestui împrumut este de a diminua constrângerile de finanțare externă ale țării, de a atenua balanța de plăți și necesitățile bugetului, precum și de a sprijini Republica Moldova în situația financiară actuală.

Prin Legea nr. 214 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală 2025) au fost operate modficări și la Codul vamal. În continuare oferim o sinteză a acestor modificări.

Bugetul de stat pentru anul 2021 se aprobă la venituri în sumă de 41415400,0 mii lei şi la cheltuieli în sumă de 55399600,0 mii de lei, cu un deficit în sumă de 13984200,0 mii lei.     Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul  2021 a fost  propus astăzi, 30 noiembrie, pentru consultări publice de către Ministerul finanțelor. Documentul prevede aprobarea alocaţiilor pentru scopuri specifice în bugetele unor autorităţi/instituţii bugetare, care pot constitui:

În primele 4 luni a anului 2021 la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 22,5 mld. lei, aceasta fiind în creștere cu 3,6 mld. lei față de perioada similară a anului precedent. Cheltuielile au constituit 24,7 mld. lei, cu 3,3 mld. lei mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020. Executarea BPN s-a încheiat cu un deficit în sumă de 2,2 mld. lei. Soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 7,8 mld. lei, comunică Ministerul Finanțelor. Veniturile bugetului de stat în primele 4 luni a anului 2021 au constituit 14,0 mld. lei. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, acestea s-au majorat cu 2,6 mld. lei. 

Odată cu elaborarea și adoptarea Legii nr.232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor, Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (în continuare - FGDSB), în calitate de persoană juridică de drept public, i-au fost atribuite noi competențe și atribuții, printre care se evidențiază – administrarea Fondului de rezoluție bancară, scopul

Esența procesului de vămuire se bazează pe respectarea de către toți participanții la activitatea economică externă a regulilor, normelor și cerințelor legislației vamale naționale în vigoare din data de 1 ianuarie anul 2024, pentru circulația mărfurilor și bunurilor peste frontiera vamală.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a diminuat cu 1,5 p.p. rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt – de la 21,5% până la nivelul de 20% anual. Decizia a fost anunțată astăzi, 5 decembrie, de Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, în cadrul conferinței de presă fiind prezentată decizia de politică monetară.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Ministerul Finanțelor informează că în primele 3 luni ale anului 2021 la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 16,7 mld. lei, fiind în creștere cu 1,7 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 17,3 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 1,8 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 563,4 mil. lei. Soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 8,3 mld. lei.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.   În articolul „Patrimoniul public transmis în gestiune (economică, delegată), comodat și alte forme de folosință.

În cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe a fost aprobat proiectul de hotărâre pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2018, conform căruia exercițiul bugetar pentru anul 2018 s-a încheiat cu un sold în sumă de 2275,6 mil. lei, fiind cu 2786,9 mil. lei sau 55,0% sub nivelul prevederilor precizate sau la nivel de 0,85% din PIB. Astfel, veniturile bugetului de stat au fost realizate în sumă de 36432,7 mil. lei, cu 536,7 mil. lei mai puțin decât suma planificată. Totodată, potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, dacă comparăm cu anul 2017, veniturile bugetului de stat au fost în creștere cu 2,485 mld. lei sau cu 7,3%.

Întrebare: Urmează a fi prezentată informația conform art.226/11 alin.(2) pct.11) din Codul fiscal, în cazul în care valoarea unui automobilul depășește suma de 300 mii lei, fiind eliberată factura fiscală, însă achitarea nu a fost efectuată sau a fost efectuată parțial în sumă mai mică decât 300 mii lei?

Comisia parlamentară de politică externă și integrare europeană a aprobat avizul consultativ privind aprobarea semnării Acordului Multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare.   Documentul are drept scop îmbunătățirea conformării fiscale internaționale prin acordarea asistenței reciproce în domeniul fiscal între statele semnatare și prevede clauze menite să stabilească modalitățile de schimb pentru asigurarea unui flux adecvat de informații. Schimbul va cuprinde datele pentru identificarea persoanei

Potrivit contractului de prestări servicii, întocmit în perioada fiscală 2018, la agentul economic „X” s-a format o datorie în mărime de 15 000 lei. În perioada fiscală 2021 a expirat termenul de prescripție a datoriei menționate. Urmează a fi reflectată l